1EUR = 4.7764 RON | Bucureşti 8 º

Companii

Jocul fraţilor Micula cu executarea statului. CJUE nu s-a pronunţat încă asupra legalităţii acordării celor 395 de milioane de euro

Oamenii de afaceri Ioan și Viorel Micula continuă să execute statul român, în condițiile în care pe rolul Curții de Justiție a UE  încă se mai dezbate dacă România a procedat corect atunci când a decis să pună în aplicare o decizie a Curții de Arbitraj de la Washington care o obliga la plata a aproximativ 84,5 milioane de euro plus penalități și dobânzi. La Tribunalul UE, oamenii de afaceri au avut câștig de cauză. Iată situația la zi și istoricul unei povești foarte complicate.

04 dec, 2019 | | ECONOMICA.net

Un comunicat al Nuclearelectrica din 3 decembrie, anunța faptul că omul de afaceri Ioan Micula și două dintre societățile la care este acționar împreună cu fratele său Viorel, Multipack SRL și Starmil SRL , au  pus sechestru definitiv pe 67 de milioane de acțiuni deținute de statul Român la SNN.

Situația este similară și la societatea Conpet Ploiești care a anunțat BVB că s-a declarat sechestru definitiv asupra unui număr de 5 milioane de acţiuni, cu o valoare nominală de 3,3 lei/acţiune, pe care statul le deţine la Conpet SA, acţiuni administrate prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Momentan, executarea efectivă este blocată, întrucât Ministerul de Finanțe a făcut cerere de suspendare a executării și cerere de suspendare provizorie a executării.Instanța a decis, în 26 noiembrie, suspendarea provizorie a executării silite  până la soluţionarea cererii de suspendare a executării.

Totul pornește de la un proces câștigat de oamenii de afaceri-cetățeni suedezi-în 2013, la Curtea de Arbitraj de la Washington care a decis că statul român trebuie să le ramburseze aproximativ 84,5 milioane de euro. Aplicând dobânzi și penalități, datoria statului român a ajuns acum la aproximativ 395 de milioane de euro.

Aceeași metodă, mai multe companii vizate

Metoda sechestrului pe acțiunile deținute de statul român la diverse companii a fost pusă în aplicare de frații Micula încă din octombrie 2014, după ce Comisia Europeană a notificat România spunând că este ilegală decizia de anulare a datoriilor fiscale restante ale societății European Food SA către bugetul de stat (31 ianuarie 2014). Comisia spunea practic că orice punere în aplicare sau executare a hotărârii arbitrale ar constitui un ajutor nou și ar trebui să facă obiectul unei notificări adresate Comisiei.

La acea vreme, în contul celor 82 de milioane de euro, Ministerul de Finanţe ştersese deja datorii pe care European Food SA le avea la stat, în valoare de peste 337,4 milioane de lei (aproximativ 76 de milioane EUR). Motiv pentru care Comisia a amenințat că, dacă România nu suspendă imediat orice acțiune care ar putea duce la punerea în aplicare sau la executarea hotărârii arbitrale, va deschide procedura de investigare (1 octombrie 2014).

Primul executat - Ministerul de Finanțe

Cu toate acestea, procedura de executare a statului român de către frații Micula a continuat, prima instituție vizată fiind Ministerul Finanțelor Publice. La 31 octombrie 2014, executorul judecătoresc desemnat de Tribunalul București a emis un ordin de poprire a conturilor Ministerului Finanțelor român și a solicitat executarea a 80 % din hotărârea arbitrală. La momentul adoptării deciziei atacate, conturile deschise de Ministerul Finanțelor român la trezoreria statului și la societăți bancare erau blocate.

De asemenea, în decembrie 2014, frații Micula au executat acțiuni ale statului la OMV-Petrom, sechestru ce a fost ridicat ulterior deoarece titlurile sunt detinute de stat prin Departamentul pentru Energie, nu Ministerul Finantelor. 

Detalii AICI

Ulterior, începând cu 5 ianuarie 2015 până pe 9 martie același an, din conturile Ministerului de Finanțe au plecat către conturile celor cinci reclamanți aproximativ 116,6 milioane de euro beneficiarii contului putând  retrage sumele numai dacă Comisia decide că ajutorul de stat acordat în temeiul hotărârii arbitrale este compatibil cu piața internă.

Aproximativ o lună mai târziu, pe 31 martie 2015, venea și verdictul Comisiei: “plata despăgubirilor acordate de tribunalul arbitral […] unității economice unice din care fac parte Viorel Micula, Ioan Micula, […] European Food, […] Starmill, […] Multipack, European Drinks, Rieni Drinks, Scandic Distilleries, Transilvania General Import‑Export și West Leasing constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) [TFUE], ajutor care este incompatibil cu piața internă. (…) România recuperează toate ajutoarele incompatibile menționate “.

Cu toate acestea, în toamna lui 2015, executările silite au continuat, de data aceasta "victima colaterală" fiind Romatsa. 

Compania a fost atunci în imposibilitatea de a primii banii pe care urma să îi încaseze de la Eurocontrol pentru serviciile de trafic aerien deja prestate. A urmat însă o contestație depusă de Romatsa la Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles împotriva executării silite instituite de frații Micula, contestație pe care compania a și câștigat-o.

Detalii aici

Un nou proces. Micula vs Comisia Europeană

Decizia Comisiei Europene a fost atacată de oamenii de afaceri la Bruxelles, Tribunalul (camera a doua extinsă) dând dreptate fraților Micula. Mai exact, conform verdictului din iunie anul acesta, Tribunalul a dispus anularea  Deciziei UE din 30 martie 2015 privind ajutorul de stat (adică acea Decizie în care se spunea că ajutorul de stat este incompatibil cu piața internă și frații Micula trebuie să dea banii luați de la statul român înapoi).

 A urmat recursul înaintat de Comisia Europeană care a cerut anularea Hotărârii Tribunalului din luna iunie. Instanța nu s-a pronunțat încă în acest caz.

“Comisia susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept care constă în interpretarea și aplicarea eronată a articolului 108 TFUE și/sau a capitolului 2 din anexa V la Actul de aderare a României, precum și o eroare în calificarea faptelor, atunci când a concluzionat că Comisia nu era competentă să adopte decizia atacată.

Comisia susține că Tribunalul a concluzionat în mod eronat că măsura prin care România a acordat ajutor domnilor Ion și Viorel Micula, investitori de cetățenie suedeză, precum și celor trei societăți române pe care le controlează (denumiți în continuare „frații Micula”) este abrogarea schemei de stimulente la 22 februarie 2005. De fapt, acest ajutor este acordat fraților Micula prin plata despăgubirilor de către România ca urmare a abrogării acestei scheme, care a intervenit după aderarea sa la Uniune”, se arată în motivarea cererii din recurs.

Câți bani au primit frații Micula până acum

Din calculele ECONOMICA.NET, până în momentul de față, frații Micula au încasat de la statul romîn, în contul datoriei stabilite de Curtea de Arbitraj de la Washington, aproximativ 192,6 milioane de euro, suma în care sunt incluse viramentele directe din conturile MFP, dar și datoriile șterse. 

În ceea ce privește titlurile companiilor parțial de stat pe care oamenii de afaceri au pus sechestru, valoarea acestora nu pot fi momentan luată în calcul întrucât executările sunt blocate în instanță, iar în cazul Romatsa unde suma blocată se ridica la aproximativ 63 de milioane de euro, Tribunalul de primă instanță de la Bruxelles a decis împotriva oamenilor de afaceri. Drept urmare, executorii judecătorești a trebuit să ridice poprirea.

Teoretic, oamenii de afaceri mai au astfel de recuperat în jur de 202,4 milioane de euro.

Cum s-a ajuns aici

Pe 11 decembrie 2013, Curtea de Arbitraj de la Washingtona a dat câştig de cauză fraţilor Ioan şi Viorel  Micula, cetăţeni suedezi, într-un porces ce datează din 2005 şi prin care cei doi investitori au acuzat statul român că nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în Acordul bilateral dintre Suedia şi România. Procesul a fost deschis la Centrul International de Reglementare a Disputelor Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice, şi viza decizia autorităţilor române privind eliminarea unor facilităţi fiscale acordate grupului European Drinks pentru investiţiile în zonele defavorizate, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană.
 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO