Fraude cu locuri de muncă fictive pentru lucrători străini, aduşi în ţară cu promisiunea angajării, dar care sunt, de fapt, traficaţi în alte state, susţine Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă

O faţă hidoasă a importului de forţă de muncă extracomunitară

Muncitori din Bangladesh, India, Nepal și Pakistan ajung în România și sunt abandonaţi în aeroport, fără să fie revendicați de vreo agenție sau vreun angajator, pentru că locurile de muncă promise nu există de fapt. „Este doar o unealtă în scop de imigrare și, implicit, de trafic de persoane”, susţine Romulus Badea, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.

Mecanismul fraudei: firme nou-înfiinţate solicită avize de muncă pentru posturi fictive, pentru a aduce în ţară cetăţeni extracomunitari cu scopul de a-i trafica.

„Au fost cazuri în care au fost peste 30 de persoane rămase în aeroport, într-o singură zi. Fiind conectat la acest domeniu de activitate și la întreg procesul de aducere a forței de muncă, pot spune că principala cauză o reprezintă avizele de muncă obținute de firmele înfiinţate de cetăţenii străini. Vorbim aici despre cetăţeni din Pakistan, India, Bangladesh și care în spatele acestor avize nu au locuri reale de muncă, ci doar un mecanism de aducere a cetățenilor în ţară. Este doar o unealtă în scop de imigrare și, implicit, de trafic de persoane. Vin în România și înființează o firmă. Cu firma respectivă depun la Inspectoratul General de Imigrări solicitări pentru avize de muncă, primesc aceste avize de muncă, apoi depun actele la consulat, în țara respectivă. Oamenii se prezintă la interviu, au dosarul făcut și obțin viza. Însă când ajung în țară, ei de fapt constată că nu au unde să vină, pentru că angajatorul este de fapt o firmă de apartament, care nu are niciun contract pentru vreun loc de muncă. Ajung astfel în aeroport și rămân acolo„, a declarat Romulus Badea, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.

Patronatul susţine că Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) nu verifică dacă locurile de muncă pentru care angajatorii solicită avize pentru încadrarea în muncă există sau sunt fictive. Amintim că pentru a putea aduce lucrători extracomunitari în ţara noastră, angajatorii trebuie să dovedească la IGI că nu au găsit forţă de muncă locală pentru locurile de muncă vacante, cu toată că au căutat, în mod repetat, personal pentru posturile respective.

„Un semnal de alarmă ar trebui să îl constituie faptul că firmele respective au acționari străini, administratori străini și sunt nou-înființate, cu zero activitate. În condițiile acestea, cred că cei de la Inspectoratul General pentru Imigrări, care văd datele de la Registrul Comerțului, ar trebui să cerceteze aceste spețe și să solicite documente suplimentare„, atrage atenţia Romulus Badea.

Firmele care înşală cetăţenii extracomunitari primesc pe nedrept o parte dintre avizele aprobate de către guvern în cadrul contingentului de cel mult 100.000 de noi muncitori străini care pot fi admişi pe piaţa muncii din România în 2023, spun oficialii Patronatului.

„Tocmai genul acesta de situații frauduloase suprasolicită și blochează Inspectoratul General pentru Imigrări, consulatele și lasă niște oameni pe stradă, nou-ajunși în România, fără cazare, fără masă, fără nimic, în condițiile în care ei nu pleacă de acasă de bine ce le e. Mai mult decât atât, pentru angajatorii care își doresc forță de muncă, situația aceasta taie din avizele de muncă eliberate în cadrul contingentului aprobat, de 100.000. Cred ca sunt sute de astfel de muncitori străini, niște bieți oameni care ajung până aici, doar pentru a se întoarce în țara de origine. Intermediarii din țările de origine sunt cei care au de câștigat”, explică Romulus Badea, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.

Patronatul semnalează aceste fraude și sfătuiește companiile românești care sunt abordate de aceste firme înființate și coordonate de cetățenii străini să fie foarte atente înainte de a accepta asemenea colaborări, pentru că ar putea fi involuntar implicate în cazuri trafic de persoane.

„Problema este aceea a selectării cu atenție a companiilor cu care lucrați. Atunci când vi se prezintă o ofertă prea bună să fie adevărată, din păcate chiar nu este adevărată. Nu puteți crede că nu vă costă nimic să vă aducă cineva oamenii în țară, ba mai mult să se ofere să vă plătească și taxele pentru obținerea unui aviz de muncă. Întrebarea care apare aici este una simplă: dacă eu nu dau niciun ban pentru aceasta operațiune, mai sunt eu clientul? Mai sunt eu protejat în vreun fel? Pot avea anumite pretenții?”, a conchis Romulus Badea.

Aproape 52.000 de oameni din afara UE aveau permise de şedere în ţara noastră, în scop de angajare, la sfârşitul anului 2022, conform datelor comunicate pentru Economica.net de către oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Majoritatea provin din Nepal, Turcia şi Sri Lanka şi au între 18 şi 60 de ani. Peste 64% dintre străinii care muncesc în România sunt încadraţi în posturi de muncitor necalificat, reiese din analiza Economica.net bazată pe informaţiile pe care le-am obţinut de la IGI. Aceste date confirmă o realitate despre care Economica.net a scris mult în ultimii ani: tot mai mulţi români refuză posturi prost plătite, cu volum mare de muncă, fără perspective de promovare, care întreţin spirala sărăciei în muncă.

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă a fost înființat în 2020 cu scopul de a susține, promova și reprezenta interesele profesionale, economice și sociale ale antreprenorilor care aduc personal străin (extracomunitar) în ţara noastră.