Gabriel Resources cere României daune de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului Roşia Montană

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pretenţiile companiei canadiene se bazează pe prevederile tratatului investiţional semnat de România şi Canada în 2009 şi intrat în vigoare în 2011, potrivit unui comunicat publicat, joi, de Gabriel Resources.

„Timp de mai bine de două decenii, Gabriel a operat cu bună credinţă şi a respectat toate cerinele legale şi regulatorii, româneşti şi ale Uniunii Europene, pentru a obţine permisele necesare pentru proiecte (proiectele învecinate Roşia Montană şi Bucium, din Munţii Apuseni – n.r.). Compania a dezvoltat şi s-a angajat la un plan complet de investiţii pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunii Roşia Montană şi pentru toate părţile interesate, care include protejarea patrimoniului cultural şi remedierea pagubelor de mediu provocate la scară largă de activităţile miniere istorice ale statului. Planul Gabriel pentru Roşia Montană a avut dintotdeauna sprijinul majorităţii locuitorilor din zonă”, susţine, în comunicat, Jonathan Henry, CEO al Gabriel Resources.

„Guvernul României a blocat în mod ilegal procesul de acordare a permiselor pentru proiectul Roşia Montană şi a desconsiderat vădit înţelegerea Gabriel cu statul şi licenţele existente. Acţiunile Guvernului României sunt echivalente cu o expropriere a investiţiilor Gabriel în România. După ce iniţiativele Gabriel de conciliere şi negociere au fost ignorate complet de Guvernul României, singura cale de acţiune rămasă companiei este să continuăm cu determinare această procedură de arbitraj. Mâine, avem de gând să depunem o declaraţie solidă, detaliată, prin care vom cere compensaţii în valoare de 5,7 miliarde de dolari (dolari canadieni, echivalentul a 4,4 miliarde de dolari SUA la cursul de schimb de la finalul şedinţei de tranzacţionare din 27 iunie)”, a mai spus Henry.

Astfel, compania înregistrată în Canada acuză statul român că i-ar fi expropriat investiţiile fără să-i plătească despăgubiri, că nu a protejat drepturile investitorului şi nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale faţă de acesta, inclusiv asigurarea unui tratament echitabil, că a luat măsuri discriminatorii împotriva companiei, că a încălcat tratatul de investiţii încheiat cu Canada.

Compania detaliază şi calendarul ostilităţilor de la curtea de arbitraj de la Washington. Statul român ar urma să răspundă oficial solicitării Gabriel Resources până la data de 15 februarie 2018, urmat de un contra-răspuns de la companie până în 5 septembrie 2018. România mai are dreptul la o replică, până la 19 februarie 2019, după care, în perioada 9-20 septembrie 2019, completul de abitraj urmează să convoace părţile la audieri.

Tribunalul este prezidat de Teresa Cheng, cetăţean chinez, numită de secretarul general al Curţii de Arbitraj. Din complet mai fac parte Horacio Grigera Naon, cetăţean argentinian, numit de reclamant, adică de Gabriel Resources, şi Zachary Douglas, cetăţean australian, numit de pârât, respectiv de Guvernul României.

Compania canadiană este reprezentată de casele de avocatură White & Case, din Washington, şi Ţuca Zbârcea şi Asociaţii, din Bucureşti. Interesele statului român sunt apărate de avocaţii de la LALIVE, din Geneva, Elveţia, şi Leaua & Asociaţii, din Bucureşti.

În 2015, Gabriel Resources, acţionarul majoritar al RMGC, a depus o cerere de arbitraj la Centrul Internaţional de Soluţionare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID) împotriva Romaniei. Compania canadiană susţinea că, în continuare, caută să ajungă la un acord la nivel înalt cu autorităţile române pentru a soluţiona disputa. Cu toate acestea, Gabriel Resources este decis să-şi protejeze drepturile şi interesele în România, şi în absenţa dorinţei autorităţilor române de a intra în dialog, compania a decis să recurgă la justiţie printr-o cerere de arbitraj.

Compania Roşia Montană Gold Corporation intenţiona să dezvolte la Roşia Montană cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.

Compania fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, acţionari fiind compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19,31% şi Gabriel Resources – cu 80,69%. În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.