Gabriels, BCC: În doi-trei ani vor rămâne doar 15 bănci în România

Piaţa bancară din România se va restructura şi în următorii doi sau trei ani vor rămâne doar 15 bănci, din care 5 - 6 universale, plus o altă categorie de bănci mai mici, dar specializate pe anumite nişe, a declarat pentru AGERPRES directorul general al Băncii Carpatica (BCC), Johan Gabriels.
Economica.net - mar, 22 oct. 2013, 11:05
Gabriels, BCC: În doi-trei ani vor rămâne doar 15 bănci în România

‘Sistemul bancar românesc este într-un proces de restructurare care va continua şi în anii următori. Dintre cele peste 40 de bănci prezente pe piaţa românească, la finele acestui proces probabil că vom regăsi doar 15 bănci, 5 – 6 bănci mari, universale, şi o categorie de bănci mai mici, specializate’, a spus Johan Gabriels.

Şeful BCC a declarat că atunci când a venit în România, în 2009, toată lumea îi spunea că piaţa românească nu poate susţine 40 de bănci şi că în 2-3 ani vom vedea o reducere a numărului acestora până la 5-10. Cu toate acestea, suntem la 4 ani distanţa şi încă avem peste 40 de bănci prezente în piaţă.

‘Situaţia s-a schimbat destul de mult. Acum unele bănci sunt forţate să iasă de pe piaţa locală în următorii ani pentru a respecta promisiunile făcute de centralele acestor bănci faţă de UE, FMI, BM sau guvernele locale’ a spus Johan Gabriels.

Directorul general al BCC crede că aceste promisiuni nu vor dispărea şi vor accelera procesul de restructurare al sectorului bancar.

‘Cred că avem trei stadii aici. În prima faza majoritatea băncilor care s-au decis să plece din România au crezut că deţin o afacere solidă pe care o vor vinde în profit, peste valoarea contabilă. Doi sau trei ani mai târziu aceste bănci au realizat că au supraestimat situaţia deoarece existau prea multe bănci de vânzare şi prea puţini cumpărători pentru nivelul de preţ cerut. În schimb, dacă băncile respective ar fi acceptat să-şi vândă operaţiunile cu un discount de 10-30%, majoritatea lor ar fi fost deja restructurate. Etapa aceasta a fost una de aroganţă’, a explicat Johan Gabriels.

În faza a doua, din 2011, realizând că nu găsesc niciun cumpărător pentru ceea ce doresc să vândă, băncile s-au răzgândit şi s-au decis să-şi vândă afacerea bucată cu bucată. Mai întâi au închis unele sucursale, apoi au redus numărul de angajaţi pentru ca la final să încerce să-şi vândă portofoliile. În opinia lui Gabriels, problema era ca acum numărul de cumpărători potenţiali pentru portofoliile băncilor care îşi doreau ieşirea de pe piaţă s-a redus faţă de cei interesaţi să cumpere integral o bancă. Un astfel de cumpărător potenţial trebuia să opereze deja pe piaţa locală şi mai era necesar să fie unul dintre principalii jucători pentru a putea realiza integrarea portofoliilor şi, în acelaşi timp, să rămână profitabil.

În cea de-a treia faza se poate să vedem unele bănci, care sunt nevoite să părăsească piaţa românească şi care nu au reuşit să-şi vândă operaţiunile sau portofoliile, depunându-şi licenţa la Banca Naţională pentru a respecta termenele agreate cu UE, FMI, BM sau CE.

‘Vorbim despre bănci cu originea în ţări precum Grecia, Portugalia, Cipru sau Spania. Nu contează performanţa financiară sau dimensiunea bilanţului, ci faptul că România nu reprezintă o piaţă ţintă pentru aceste bănci’ a mai spus Gabriels.

În schimb, pentru băncile româneşti, România este piaţa principală şi acestea au locul lor în sistemul bancar românesc.

Referindu-se la cele 5-6 bănci mari, universale, ce vor rămâne la finele procesului de restructurare, Gabriels consideră că, pentru a fi profitabile, acestea ar trebui să aibă o cotă de piaţă de 7-10%. Băncile specializate pot fi chiar mai profitabile pe o anumită nişă decât băncile mari. Pentru aceste bănci flexibilitatea este mai importantă pentru a putea beneficia de pe urma oportunităţilor din piaţă aşa că a avea un bilanţ mai mare sau mai multe active nu este întotdeauna în avantajul acestora.

‘Mă aştept ca în următorii ani volumul total de credite să se menţină stabil la nivelul sistemului bancar românesc, dar dacă ne concentrăm atenţia asupra volumelor de credite ale anumitor bănci vom observa deplasarea expunerilor dinspre băncile care doresc să iasă de pe piaţa locală către cele care vor rămâne’, a concluzionat Gabriels.

Banca Comercială Carpatica este o instituţie financiară cu sediul central în Sibiu, înfiinţată în 15 iulie 1999, la iniţiativa unor oameni de afaceri şi a unor reprezentanţi ai mai multor societăţi private româneşti şi străine. Capitalul băncii este majoritar românesc şi acţiunile acesteia sunt listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucureşti.

Te-ar mai putea interesa și
Rafila, despre eliminarea impozitului pe concediile medicale: Trebuie judecat cu precauţie. Se face o analiză
Rafila, despre eliminarea impozitului pe concediile medicale: Trebuie judecat cu precauţie. Se face o analiză
 Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, joi, referitor la posibilitatea eliminării impozitului pe concediile medicale, că această problemă trebuie "judecată cu precauţie",......
Primul drum de mare viteză inaugurat în 2024: A fost deschisă circulația pe DEx16 Oradea – A3 VIDEO
Primul drum de mare viteză inaugurat în 2024: A fost deschisă circulația pe DEx16 Oradea – A3 VIDEO
CNAIR a deschis circulația joi, la ora 15:00, pe drumul de mare viteză DEx16 Centura Oradea - A3, a informat Cristian Pistol, ...
Exporturile UE de ciocolată au crescut anul trecut cu 35% faţă de 2013 – date Eurostat
Exporturile UE de ciocolată au crescut anul trecut cu 35% faţă de 2013 – date Eurostat
Statele membre ale Uniunii Europene au exportat anul trecut în ţările din afara blocului comunitar 867.000 de tone de ...
Burduja: România are cel mai mic preţ din regiune la energie electrică
Burduja: România are cel mai mic preţ din regiune la energie electrică
România are un preţ la energie electrică cel mai mic din regiune, fiind un efect al investiţiilor în "energie verde, ...