1EUR = 4.7635 RON | Bucureşti 16 º

RSS RTV

Gândacul rățișoara porumbului devastează recoltele fermierilor din sudul României. Cum scapi de el

Rățișoara este unul dintre principalii dăunători din cauza cărora România se bate la Bruxelles să obțină derogare pentru folosirea permanentă a neonicotinoidelor. I se spune rățișoara porumbului, dar gărgărița care măsoară 6-8 milimetri atacă cu aceeași poftă și culturile de floarea-soarelui, iar cei mai afectați sunt, an de an, mai ales fermierii din sudul țării.

24 oct, 2015 | ECONOMICA.net

Denumirea științifică pentru rățișoară este Tanymecus Dilaticollis, iar studiile recente au dovedit că preferă zonele călduroase, cum sunt cele din sudul și estul țării.

“Rățișoara porumbului apare în prima fază de semănat și atacurile ei variază de la cele mai ușoare până la cele mai agresive. Pierderile depind de concentrația de insecte pe metrul pătrat. Lupta este uneori inegală pentru că nu mereu stau la suprafață, ci uneori pot ataca planta chiar din pământ unde îi taie practic rădăcina. De prin luna mai “își pierde puterile” și atacurile devin din ce în ce mai puțin agresive”, ne-a explicat ing. Nicolae Sitaru, care lucrează anual în Ialomița la Ciochina, satul Orezu, 900 de hectare cu porumb. Fermierul este și vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România și unul dintre fondatorii și liderii Asociației Producătorilor de Porumb din România.

Nicolae Sitaru

Pierderile pot fi totale, mai ales la floarea-soarelui

Rățișoara porumbului poate doar să ciupească planta, în speță frunzele, fără să o afecteze, sau să o oprească dintr-o dezvoltare armonioasă. În cele mai multe cazuri, însă distruge cultura în totalitate.

“Practic, acest dăunător mănâncă frunza când aceasta răsare. Poate la porumb este mai ușor de combătut pentru că acestuia îi dă altă frunză, dar la floarea-soarelui, dacă îi distruge tulpina când este mică, nu mai ai ce să îi faci. Dacă mănâncă doar din frunze, nu este o problemă majoră nici la floarea-soarelui, deci depinde foarte mult unde atacă. Cert este că acest dăunător este foarte periculos. Anul trecut am avut mari probleme și am întors (reînsămânțat – n.r) o suprafață destul de mare cu porumb. În schimb, anul acesta, atacul nu a fost atât de virulent încât să întoarcem cultura pentru că am avut în continuare derogare la folosirea neonicotinoidelor. Oricum, și acestă reînsămânțare presupune evident costuri suplimentare și pierderea “startului” pentru cultură”, ne-a mai declarat Nicolae Sitaru.

Monocultura porumbului favorizează atacul răţişoarei

Fermierul din Ialomița ne-a mai explicat că rățișoara apare de obicei în zonele cu porumb monocultură și preferă zonele călduroase astfel că în perioadele de secetă acest dăunător poate fi considerat inamicul numărul 2 al fermierilor.

 

Mai multe pe Agrointel.ro

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO