Gartner, BCE: Populaţia din România, Ungaria şi Croaţia este, în majoritate, în favoarea adoptării euro

‘Populaţia din România, Ungaria şi Croaţia este, în majoritate, în favoarea adoptării euro, în timp ce în Bulgaria doar jumătate dintre cetăţeni sunt pentru trecerea la euro, dar există şi scepticism în special în Cehia şi Suedia’, a explicat Christine Gartner.

În ceea ce priveşte momentul în care ţările analizate în Raport, respectiv România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Croaţia, Cehia şi Suedia, reprezentanta BCE a menţionat că doar ţara noastră a avut o dată ţintă, însă nici aceasta nu mai este de actualitate.

‘Cât priveşte un plan concret de adoptare a euro, avem programe de convergenţă în fiecare ţară, însă doar România a anunţat o dată fixă, respectiv jumătatea anului 2019, dar se pare că planurile sale s-au schimbat. Guvernul a precizat că îşi menţine angajamentul în privinţa trecerii la moneda unică europeană, dar o nouă dată exactă va fi anunţată atunci când Româna va fi pregătită pentru intrarea în zona euro’, a mai spus Christine Gartner.

În privinţa criteriilor nominale de convergenţă, reprezentanta BCE a anunţat că niciuna dintre cele şapte ţări analizate nu le îndeplineşte pe toate.

La inflaţie, referinţa europeană a fost stabilită la plus 0,7%, astfel încât, cu excepţia Suediei, toate statele analizate, inclusiv România, se plasează sub acest nivel.

Pentru ţara noastră, economistul BCE a menţionat că, deşi în prezent inflaţia este la un nivel redus, pentru viitor există riscul apariţiei unor presiuni inflaţioniste de care autorităţile trebuie să ţină cont.

Un alt criteriu îndeplinit de toate statele analizate este cel legat de dobânzi, unde referinţa a fost stabilită la 4% şi toate ţările s-au plasat sub acest nivel, cele mai scăzute dobânzi fiind în Cehia şi Suedia.

În schimb, niciuna dintre ţări nu îndeplineşte criteriul referitor la cursul de schimb, pentru că nu au intrat în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) premergător adoptării euro. În plus, raportul menţionează faptul că în Suedia, Ungaria, Polonia şi România, cursul de schimb a înregistrat un grad relativ ridicat de volatilitate în perioada de referinţă de doi ani.

În privinţa poziţiei fiscale, România îndeplineşte atât criteriul cu privire la deficitul bugetar (sub 3% din PIB) cât şi pe cel privind datoria publică (sub 60% din PIB).

Însă, ‘pentru anul 2016, Comisia Europeană preconizează creşterea ponderii datoriei publice în Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Polonia şi România, precum şi o dinamică de sens opus în Ungaria şi Suedia. Proiecţiile Comisiei Europene indică, de asemenea, faptul că ponderea datoriei publice se va menţine, în anul 2016, la valori inferioare celei de referinţă de 60% din PIB în toate ţările, cu excepţia Croaţiei şi a Ungariei’, se menţionează în raport.

La categoria deficit bugetar, Croaţia face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, şi trebuie să reducă deficitul la valori inferioare celei de referinţă în anul 2016.

Pentru România, deşi stă bine în prezent, în raport se menţionează că ‘sunt proiectate deviaţii’ de la obiectivele privind stabilitatea fiscală.

‘Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2016 relevă faptul că România şi-a îndeplinit obiectivul bugetar pe termen mediu începând cu anul 2013, dar riscă să devieze semnificativ de la acesta atât în anul 2016, cât şi în 2017. Totodată, se estimează că implementarea măsurilor de relaxare fiscală anunţate va conduce, în anul 2017, la depăşirea plafonului de 3% din PIB aplicabil deficitului bugetar şi la plasarea datoriei publice pe o tendinţă ascendentă’, se mai arată în raport.

În consecinţă, Comisia consideră că se impun în continuare reforme în aceste domenii şi o politică fiscală prudentă, care să determine îndeplinirea rapidă a obiectivului pe termen mediu, pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor publice.