Gheţea, CEC Bank: Ne-ar trebui o instituţie financiar-bancară care să suplinească rolul de bancă mamă

CEC Bank ar avea nevoie de o instituţie financiar-bancară internaţională care să deţină 25-30% din bancă şi să suplinească rolul pe care îl au băncile mamă pentru sucursalele lor de pe piaţa din România, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, Radu Graţian Gheţea, preşedinte şi director general al CEC Bank.
Economica.net - Dum, 24 mai 2015, 09:56
Gheţea, CEC Bank: Ne-ar trebui o instituţie financiar-bancară care să suplinească rolul de bancă mamă

Radu Gheţea susţine, pe de altă parte, că statul ar trebui să deţină controlul asupra băncii. De asemenea, acesta nu crede că listarea pe bursă este cea mai bună soluţie pentru obţinerea de capital şi nici vânzarea unei participaţii către fonduri de investiţii.

Gheţea a vorbit şi despre viitorul sau profesional şi a precizat că, dacă i se va propune o poziţie neexecutivă la CEC Bank, va decide în funcţie de condiţiile oferite. El a precizat, însă, că va analiza şi alte oferte.

De ce era nevoie de rebranduirea CEC Bank?

Radu Gheţea: Privind în urmă putem să evaluăm care au fost efectele schimbării de imagine. Este o schimbare de imagine necesară la o instituţie care după 140 şi ceva de ani de activitate de bancă de economii care strângea economiile populaţiei şi care trecuse şi printr-un moment mai puţin plăcut, acela al privatizării care nu s-a finalizat. În aceste condiţii, atât la nivelul imaginii unităţilor noastre, dar şi la nivelul mental al salariaţilor, trebuia făcut ceva. Rebrandingul sau schimbarea de imagine a cuprins pe de o parte acele renovări de sedii, toate făcute după acelaşi caiet de sarcini. În ceea ce priveşte schimbarea mentalităţii oamenilor, aici am avut destul de mult de lucru, în special prin cursuri de pregătire. S-au făcut zeci de mii de ore de pregătire a celor peste 6.500 de oameni, câţi erau în bancă atunci.

Cât a costat rebranduirea?

Radu Gheţea: Nu am o cifră acum. Pot să vă spun că în perioada din 2007 şi până în prezent au fost făcute investiţii de circa 500-600 milioane de lei. Investiţii însemnând echipamente, mobilier, renovări de sedii, echipamente de securitate, echipamente de calcul. A fost necesar să schimbăm imaginea din toate punctele de vedere. Nu puteam să rămânem cu maşini de calculat semiautomate şi degeaba aveam, să spunem, gresie frumoasă pe jos.

Schimbarea sistemului informatic cât ar fi costat?

Radu Gheţea: Nu avem o evaluare şi chiar dacă am avea nu am spune-o. Puteţi să întrebaţi alte bănci ce au făcut. Este vorba de câteva zeci de milioane de euro. Depinde şi cât vrei să investeşti în aşa ceva.

Unde vedeţi CEC Bank peste 10 ani ca şi cotă de piaţă?

Radu Gheţea: Când m-a întrebat cineva acum opt ani unde văd CEC peste opt ani am spus şi cred că am ajuns exact unde ne-am propus, cu foarte mici, să spunem, devieri. Dacă mă întrebaţi acum este foarte greu să spun. Trebuie să vedem fiecare dintre cei care urmează să ţină în mână conducerea acestei bănci, acţionarul, ce îşi doreşte de la această bancă. Dacă mă întrebaţi ce mi-aş dori să se întâmple, mi-aş dori să se întâmple următorul lucru: ca banca să rămână în continuare pe acest drum pe care a pornit, al unei bănci comerciale universale, care să se poată adapta la orice seisme care ar putea avea loc în activitatea bancară, iar ultimii 8-10 ani ne-au arătat că pot fi nenumărate şi nebănuite. Mi-aş dori ca banca să fie suficient de flexibilă la orice fel de situaţie; inclusiv dacă la un moment dat retailul ar reveni puternic în România şi s-ar bate băncile pe piaţa de retail, CEC Bank trebuie să fie în plutonul fruntaş.

Aţi simţit influenţa sau implicarea factorului politic în activitatea băncii?

Radu Gheţea: Nu este un secret că în perioada de opt ani de când sunt aici au fost nenumărate intenţii să fie schimbată conducerea pentru a se face numiri legate de o anumită structură a puterii de la un anumit moment. Cred că este un lucru care nu poate fi catalogat ca influenţă politică, dar el are totuşi o importanţă în evoluţia băncii. De ce? Pentru că de fiecare dată când apar aceste momente, mâine schimbăm conducerea, poimâine punem pe altcineva, răspoimâine punem pe altcineva şi aşa mai departe, există şi o anumită emoţie care se creează în interiorul colectivului, dar cel mai neplăcut este însă atitudinea clienţilor. Un rău platnic care a început o discuţie cu cineva din conducere, auzind că mâine aceasta se schimbă, face tot ce poate ca să nu mai stea de vorbă cu actuala conducere, că poate vine altcineva şi poate o să fie mai puţin exigent.

Ar trebui listată CEC Bank pe bursă?

Radu Gheţea: Personal nu cred că este cea mai bună soluţie pentru obţinerea de capital. Listările pe bursă sunt legate în general de obţinerea de lichidităţi. Banca noastră nu are nevoie de lichidităţi. De ce? Pentru că dacă o să vă uitaţi pe structură o să vedeţi că avem un portofoliu de titluri de stat de circa 8 miliarde de lei, care ar putea uşor fi transformate în credite dacă am avea capitalul care să ne dea voie să facem atâtea credite câte resurse avem. Ca să atrag nişte bani de pe bursă înseamnă să pierd oarecum controlul asupra băncii, iar eu sunt de părere că statul ar trebui să-şi păstreze controlul, chiar dacă susţin în acelaşi timp că este bine să intre în acţionariat şi alte entităţi. O să spuneţi că nimeni nu intră cu statul dacă nu are şi controlul. Intră instituţiile financiar-bancare internaţionale.

Ar trebui să rămână CEC Bank o bancă românească?

Radu Gheţea: Bineînţeles. Ar fi păcat ca o bancă de 150 de ani, care este fanion din punctul acesta de vedere, şi nu numai, să se numească altfel şi să fie controlată de acţionari din afara României.

Care ar trebui să fie ponderea instituţiilor financiare internaţionale în CEC Bank?

Radu Gheţea: 25% – 30%.

Ar putea veni şi o bancă privată sau un fond de investiţii?

Radu Gheţea: Bănci private mă îndoiesc că vor fi… Fondul de investiţii nu aduce plusvaloare. În afară de bani, nu aduce know-how, corporate governance, nu aduce lucruri spectaculoase. Este un fond speculativ, de obicei, el intră şi peste câţiva ani îşi ia banii şi pleacă. Nu aşa ceva i-ar trebui instituţiei noastre. Nouă ne-ar trebui o instituţie financiar-bancară internaţională sau două sau trei care să poată suplini rolul de mamă pe care îl au celelalte bănci concurente, care au mame în Austria, Grecia, Italia, Franţa şi unde mai au.

Ar trebui să cumpere CEC Bank bănci sau participaţii la alte bănci?

Radu Gheţea: Întotdeauna un proces de absorbţie, de cumpărare este unul greoi. Ceea ce pot să vă spun este că această bancă este foarte mare din punctul de vedere al dimensiunilor reţelei, din punctul de vedere al numărului de oameni şi o absorbţie a unei alte bănci nu cred ca este cea mai bună soluţie. Cumpărarea de active de la alte bănci, cum au fost oferite în ultima perioadă, nu o respingem. Am cochetat şi noi cu această acţiune şi până în final nu am cumpărat, dar aceasta nu înseamnă ca nu am putea.

Dar să intre în acţionariatul altei bănci?

Radu Gheţea: Nu. CEC Bank să devină acţionarul altei bănci, nu, şi o să vă spun de ce. Am discutat că această bancă, pentru a se dezvolta, are nevoie de majorare de capital. În momentul în care cumperi o participaţie sau ai o participaţie la o altă instituţie financiar-bancară, fondurile proprii ţi se diminuează exact cu suma investită. Şi atunci ce am făcut? În loc să creştem ne ducem în direcţie opusă. Acesta a fost motivul pentru care nu ne-am dus în Italia, în Franţa, pentru că trebuia să deschidem acolo şi să avem un capital de pornire. Nu ne avantaja pentru că ne reducea forţa de creditare din interior.

Cum vedeţi sistemul bancar în perioada următoare? Vor mai urma consolidări?

Radu Gheţea: Eu cred că sistemul bancar românesc nu este prea mare, ca număr de bănci. Este ok, pot să fie şi mai multe bănci, ţara este foarte mare. Să nu uităm că avem 45% din populaţie care nu prea este bancarizată. Este în mediul rural. Faptul că îşi primeşte pensia pe card şi o scoate a doua zi de la ATM nu înseamnă că s-a bancarizat. Eu sunt optimist în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului bancar ca urmare a cerinţelor din această piaţă. Nu cred că dacă ar mai veni câteva bănci sau dacă băncile actuale se vor dezvolta mai tare este un lucru rău, din contră. Eu cred că este un lucru bun.

Dar ca număr de bănci?

Radu Gheţea: Acum sunt 39 de bănci, inclusiv Cooperativa de credit şi sucursale ale unor bănci străine. Eu cred că sub 50, acesta este numărul care acoperă destul de bine cerinţele. Sigur, nu cred că pentru a dezvolta operaţiunile de retail pentru populaţie trebuie să venim acum cu nişte bănci străine foarte puternice pentru că deja în aceşti ani românii au învăţat să facă banking, chiar dacă trebuie să recunoaştem că au fost perioade în care prezenţa băncilor străine a fost deosebit de bună pentru impulsul pe care l-au dat, pentru exemplu dat şi urmat de băncile româneşti.

Unde vă vedeţi lucrând în perioada următoare? Aveţi o ofertă concretă în acest moment?

Radu Gheţea: Nu am în momentul de faţă nimic care să pot declara în legătura cu viitorul meu. Când voi avea ceva de declarat o să vă spun. Am declarat însă că sunt interesat în a continua, să spunem, activitatea de zi cu zi. Sigur, dacă mi se va oferi la CEC Bank să ocup o poziţie neexecutivă, fiind un proiect foarte drag mie, voi accepta, depinde şi de condiţiile care mi se vor oferi. Dacă mi se va oferi în altă parte am să văd ce fac, dar deocamdată nu îmi fac probleme pentru ziua de mâine.

În ce stadiu se află proiectul privind banca de dezvoltare? Care a fost raţiunea pentru care a fost inclusă CEC Bank în acest proiect? Era necesar?

Radu Gheţea: Aici sunt tot felul de discuţii. M-am uitat foarte atent să văd în ce măsură o astfel de structură ar fi benefică pentru bancă, în ce măsură ar ajuta pentru a atinge ţelul acela de majorare de capital. Din păcate se pare că nu se schimbă nimic pentru că undeva în documentaţia care vorbeşte despre banca de dezvoltare şi avantajele pe care le au acele bănci se spune: ‘cu respectarea legislaţiei naţionale în ceea ce priveşte ajutorul de stat’. Ca atare suntem oarecum ‘back to square one’, adică ne ducem înapoi la întrebarea ‘dacă se majorează capitalul nu cumva este ajutor de stat?’. Nu pot să spun că resping ideea. Dacă va reuşi acest proiect cu Eximbank sigur ne vom uita cu atenţie, înseamnă că avem un precedent. În acest moment nu prea cred că este cea mai bună soluţie ca o bancă ce are o reţea de 1.060 de unităţi să se transforme în bancă de dezvoltare.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Statele Unite au decis să boicoteze diplomatic Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing, din cauza genocidului împotriva uigurilor
Statele Unite au decis să boicoteze diplomatic Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing, din cauza genocidului împotriva ...
SUA au anunţat luni un boicot diplomatic al Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing din 2022, potrivit unui comunicat ...
Consiliul Local Sector 1 a respins proiectul de rectificare bugetară. PNL a reproșat că nu conținea toate facturile restante
Consiliul Local Sector 1 a respins proiectul de rectificare bugetară. PNL a reproșat că nu conținea toate facturile restante
Proiectul de rectificare bugetară a fost respins luni de Consiliul Local al Sectorului 1 cu 11 voturi "pentru", 9 "împotrivă" ...
Răscumpărările de acțiuni de către companii, la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani
Răscumpărările de acțiuni de către companii, la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani
Companiile din întreaga lume îşi recompensează cu generozitate acţionarii prin răscumpărări semnificative de acţiuni ...