Grecia joacă all-in. Euro are nevoie de un miracol

Adaugă-ne ca sursă preferată

Grecia are nevoie de un nou acord cu creditorii internaţionali sau măcar de o prelungire a actualului program de împrumuturi, care se va încheia la 30 iunie, pentru a-şi putea plăti datoriile. Grecii nu mai vor însă să accepte condiţii suplimentare de austeritate, guvernul socialist instalat în acest an la Atena arătându-se pregătit să evite cu orice preţ noi tăieri de pensii şi salarii.

Grecia are cea mai mare datorie guvernamentală din Europa raportat la mărimea economiei, de 177% din Produsul Intern Brut, adică peste 300 de miliarde de euro.

Marţi, ministrul elen al Finanţelor, Yanis Varoufakis, a declarat, într-un interviu publicat de Bild, cel mai citit ziar din Germania, că nu va merge la şedinţa Eurogroup cu noi propuneri din partea guvernului de la Atena. Pe de altă parte, Varoufakis a lăsat loc de bună ziua, precizând că orice nouă propunere trebuie discutată la nivel de experţi înainte de a fi prezentată Eurogroup. De asemenea, şeful finanţelor din Grecia exclude ieşirea ţării din zona euro – aşa-numitul Grexit.

Liderii europeni par exasperaţi, în timp ce premierul grec Alexis Tsipras şi echipa din jurul său se arată pregătiţi să joace tare până la capăt. Tsipras are programată, pentru marţi după-amiază, o adresă în plenul Parlamentului elen.

„Avem nevoie de un miracol pentru a rezolva situaţia în acest weekend”, a declarat, la Helsinki, premierul finlandez Juha Sipila, citat de Bloomberg. Liderul finlandez a subliniat totodată că liderii europeni caută, pe de o parte, o soluţie pentru a rezolva problemele de finanţare ale Greciei, însă, pe de altă parte, au luat în calcul, off the record, posibilitatea intrării guvernului de la Atena în default (încetare de plăţi).

Au apărut zvonuri privind o întâlnire de urgenţă a statelor-creditor din zona euro, însă surse oficiale europene susţin pentru Bloomberg că nu există planuri concrete pentru un astfel de summit.

Indicele principal al Bursei de la Atena a scăzut marţi cu 3,4%, în timp ce indicele sectorului bancar s-a prăbuşit cu 4,7%. Între timp, surse bancare au declarat, pentru agenţia Reuters, că băncile greceşti au suferit, doar luni, retrageri de 400 de milioane de euro din depozite. Bursele europene şi moneda euro îşi continuă declinul pentru cea de-a treia şedinţă consecutiv. Între timp, temerile privind Grexitul au început să fie resimţite pe pieţele vecine, la aşa-numita periferie a zonei euro: costurile de finanţare ale Spaniei, Italiei şi Portugaliei au crescut în ultimele zile.

Negocierile dintre Grecia şi creditori au intrat în impas duminică, după doar 45 de minute de discuţii, niciuna dintre părţi nefiind dispusă la un compromis. Deşi diferenţa financiară dintre propunerile de buget cu care au venit cele două părţi este de doar 2 miliarde de euro pe an, divergenţele de natură ideologică par insurmontabile. Spre exemplu, guvernul Tsipras insistă să nu reducă pensiile, în timp ce celelalte ţări din zona euro, inclusiv Italia, unul dintre aliaţii tradiţionali ai Greciei în disputele din ultimii ani cu Bruxelles, Berlin şi Frankfurt, au subliniat că nu doresc să finanţeze un sistem public de pensii străin mai generos decât al lor.

Totodată, există semnale că cursa negocierilor a încetat practic să mai vizeze o soluţie de compromis şi se rezumă strict la cine va fi de vină pentru falimentul Greciei. Europenii şi grecii se arată reciproc cu degetul. Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, susţine că mingea este în terenul grecilor, în timp ce Atena respinge această aserţiune şi se arată pregătită să încheie un acord, implicând indisponibilitatea creditorilor de a finaliza negocierile.

Orice compromis la care ar fi dispusă Angela Merkel, cancelarul Germaniei, trebuie să treacă şi de majoritatea parlamentară care o susţine şi care nu este dispusă să se mai implice în finanţarea Greciei fără participarea Fondului Monetar Internaţional ca garant al aplicării măsurilor de austeritate şi reformă structurală, mai ales având în vedere reticenţa populaţiei de a continua să finanţeze statul elen, reflectată în sondaje. Echipa Fondului Monetar Internaţional a părăsit intempestiv negocierile de la Bruxelles, respingând fără echivoc propunerile guvernului elen, care au părut să deranjeze atât partenerii din zona euro, cât şi creditorul de la Washington.