Guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului, Panicos Demetriades, a demisionat

Panicos Demetriades a fost criticat pentru modul în care a gestionat criza financiară majoră, după ce în 2013 Ciprul a fost nevoit să adopte măsura fără precedent de a impune pierderi pentru marii deponenţi şi, de asemenea, a închis a doua bancă locală pentru a putea primi un program de asistenţă financiară în valoare de 10 miliarde de euro.

Plecarea guvernatorului Băncii Centrale a Ciprului vine într-un moment în care Parlamentul de la Nicosia a respins iniţial adoptarea controversatei legi asupra privatizărilor, apoi a aprobat reglementarea cu doar o zi înainte de expirarea termenului limită. Luni, miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat achitarea unei noi tranşe de 150 de milioane de euro din pachetul de asistenţă financiară acordat Ciprului.

Un purtător de cuvânt al BCE a declarat: ‘Banca Centrală Europeană a luat la cunoştinţă de demisia lui Panicos Demetriades, care a fost guvernator al Băncii Centrale a Ciprului într-o perioadă foarte dificilă şi a jucat un rol important în implementarea programului de ajustare. Sperăm să avem o colaborare fructuoasă cu succesorul său’.

Panicos Demetriades a fost numit în funcţie în mai 2012, pentru un mandat de cinci ani, de către fostul preşedinte comunist al Ciprului, Demetris Christofias, care a fost blamat pentru că politicile sale ar fi împins ţara în pragul falimentului.

Actualul preşedinte cipriot, Nicos Anastasiades, a declarat în septembrie că ar putea solicita Curţii Supreme să stabilească dacă Panicos Demetriades poate fi demis. Afirmaţia şefului statului cipriot a venit în pofida repetatelor avertismente adresate de Banca Centrală Europeană autorităţilor de la Nicosia de a nu se amesteca în activitatea guvernatorului Băncii Centrale a Ciprului.

După lungi negocieri, reprezentanţii FMI, CE, BCE au acceptat în martie 2013 să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului său financiar. Ciprul a devenit astfel a cincea ţară dintre cele 17 state ale zonei euro care beneficiază de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.