Guvernul Cioloş la 10 luni: mici realizări şi mari amânări

Cu voie sau fără voie, premierul României  ne va spune azi care sunt realizările guvernului pe care îl conduce de 10 luni încoace. Dacian Cioloş  va merge în Parlament  să prezinte raportul privind situaţia economică a României. Bilanţul activităţii Guvernului va fi prezentat  la solicitarea unei anumite părţi a clasei politice, în urma scandalului iscat de proiectul de modificare a Codului Fiscal. Până acum , Guvernul nu a mai prezentat un bilanţ al măsurilor realizate din planul de guvernare ,  deși cred că era necesar un raport periodic.
Ioana Petrescu - lun, 19 sept. 2016, 06:15

Înainte de prezentarea pe care o va face premierul astăzi,  voi face și eu o trecere în revistă a masurilor economice  asumate  în planul de guvernare și a stadiului lor de realizare. Există  domenii unde am identificat câteva progrese,  dar și zone în care nu s-a realizat absolut nimic.

Debirocratizare

Planul de guvernare menționează  că debirocratizarea este un deziderat important al acestui Guvern.  Mai exact, se dorea: “Debirocratizare, simplificare și armonizare a reglementărilor. Elaborarea de masuri care să asigure un raport corect între stat și contribuabil”.

Am ales acest capitol  în încercarea de a începe analiza într-o nota pozitivă. Da, în aceasta zonă, Guvernul a realizat câteva lucruri, printre care eliminarea taxelor extrajudiciare pentru cărțile de identitate și pentru cazierul judiciar, eliminarea obligativitatea copiilor legalizate și introducerea emailul că modalitate de a trimite dovada plații amenzii rutiere. Lista e mai lungă și cu siguranță, dacă aceste masuri sunt aplicate corect, ele vor face viața mai ușoară multor români.

Cercetare

Planul de guvernare menționează “Cercetare științifică, dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, valorificarea talentului și expertizei Românilor din țară și diaspora pentru competitivitate economică și bunăstarea cetățenilor” că arii de interes pentru acest guvern.

Am putea acorda și aici o bila alba pentru adoptarea de către Guvern a  măsurii  care prevede faptul că  angajații din cercetare vor fi scutiți de plata impozitelor și taxelor salariale. Dat fiind timpul relativ scurt pe care acest Guvern l-a avut la dispoziție pana acum, la acest capitol am putea spune că stăm, cat de cat, bine.

Transparență

La acest capitol, planul de guvernare  menționează : “Creșterea transparentei administrației centrale și locale, inclusiv prin accesul deschis la date publice” și “Dezvoltarea platformelor online de interacțiune sistematică între Guvern și societate, inclusiv cu Românii de pretutindeni”.

Nici aici rezultatele nu lipsesc cu desăvârșire, dar nu sunt nici spectaculoase, din punctul meu de vedere.  Guvernul a realizat  platforme online, precum Transparenta Bugetara, menite să transparentizeze cheltuielile tuturor entităților de stat. Dar, s-au făcut și greșeli, publicandu-se   date cu caracter personal pe site-ul ANAF-ului. Acesta încălcare a legii a fost sancționată de către Autoritatea Națională pentru Protecția Datelor Personale, astfel că ANAF- ul a fost amendat cu 16.000 lei.

Pe de alta parte, acest guvern tehnocrat (ca și multe guvernele politice, de fapt) a fost transparent doar cu ce i-a convenit. Datele despre  încasările bugetare au fost prezentate lunar, însă în formatul care punea în cea mai buna lumina activitatea ANAF.

Legile și ordonanțele aprobate sunt comunicate în presa, cu excepția celor controversate. Un exemplu în acest sens îl reprezintă, măsura amânării de pe 15 mai pe 31 august a acordului FATCA, care prevedea schimbul de date financiare cu SUA. Aceasta amânare importanta s-a făcut pe șest. Cel mai concludent exemplu rămâne pregătirea marii modificări a  Codului Fiscal prin Ordonanța de Urgenta fără să fi fost dezbătuta sau fără să fi fost făcută publica, pana când proiectul, deja în proces de avizare, a ieșit pe surse în presa.

Afaceri economice europene

Interacțiunea cu Bruxelles este, de asemenea, prevăzută  în programul de guvernare prezentat în noiembrie 2015: “Coeziunea politică in cadrul Uniunii Europene a fost erodată în ultimul an de crize profunde, cea a monedei euro, provocarea sistemului actual de tratate venind din partea Marii Britanii, criza fără̆ precedent a migrației către Europa sau atacurile teroriste de mare amploare din Franța”, se spune în program. Se mai precizează ca: “Toate aceste crize au expus lacune în arhitectura juridică și instituțională a Uniunii, care trebuie rezolvate printr-o desăvârșire a procesului de integrare în domenii precum piața unică, moneda comună sau cadrul de funcționare a Spațiului Schengen.”

Performantele guvernului în aceasta arie sunt extrem de reduse. Un exemplu pozitiv este numirea la Ministerul de Finanțe a unui secretar de stat care are că mandat coordonarea activităților legate de preluarea a președinției Consiliului UE de către România,  în perioada iulie-decembrie 2019.

In schimb, în urma cu doar câteva zile, Președintele Iohannis anunța că vom renunța la aderarea la moneda euro în 2019, așa cum fusese inițial anunțat. Presupun că Guvernul a fost înștiințat de aceasta majora modificare de calendar, dat fiind  că vorbim despre „guvernul domnului Iohannis”. Tot nu suntem în Schengen și nu avem niciun plan concret referitor la negocierile cu Marea Britanie în urma Brexit. Este adevărat că Brexit nu era un eveniment foarte probabil la momentul conceperii planului de guvernare, dar, existenta unui plan de acțiune pentru negocierile  importante care vor urma,  se încadrează intra în liniile generale descrise în planul de guvernare privind interacțiunea României cu UE.

Guvernanță corporativă 
Acest Guvern si-a exprimat dorința pentru  „Continuarea procesului de restructurare și eficientizare a activității companiilor în care statul deține controlul și implementarea principiilor de guvernanță corporativă.”

Legea 111/2016 care modifica ordonanța 109/2011 a guvernantei corporatiste a intrat în vigoare în 4 iunie 2016, dar nici pana în acest moment nu avem norme de aplicare! Cum legea prevede că masurile se aplica de la 50 de zile de la publicarea normelor, noile prevederi de guvernanta corporatista nu se aplica nici azi! Între timp, apropiații premierului și miniștrilor sunt numiți în consilii de administrație bine remunerate, fără a face dovada că au competente pentru ocuparea acelor poziții. Ministerul de Finanțe a anunțat, de exemplu, că va selecționa membrii din conducerea CEC pe criterii transparente și a demarat o procedura de achiziție de servicii de recrutare de personal pentru selectarea membrilor Consiliului de Administrație al CEC. Acesta recrutare profesionista va dura ceva timp si, intre timp,  în consiliul de administrație al CEC sunt numiți apropiați ai acestui Guvern, precum actualul Președinte ANAF. Din acest punct de vedere, acest guvern nu a făcut nimic pentru a îmbunătăți  situația din companiile de stat,  perpetuând o cutuma greșita, de a suplimenta veniturile secretarilor de stat și ai președinților de agenții prin numirea lor în aceste funcții.

Stabilitate și predictibilitate

Acest guvern mai declara în noiembrie 2015 că urmărește „Stabilizarea mediului economic și creșterea gradului de încredere a agenților economici și a capitalului în perspectiva dezvoltării economiei. Evitarea derapajelor economice potențiale într-un an electoral” și “Asigurarea unui cadrul fiscal și de reglementare care să fie stabil, predictibil, transparent.”

Din păcate, acest guvern a eșuat pe acest front. Este adevărat, este extrem de dificil să proiectezi stabilitate și predictibilitate atunci când exista un mandat pe o perioada scurta de timp. Asta nu putem imputa Guvernului, dar este o realitate pe care au resimțit-o mai mult că sigur, mai ales când în discuțiile cu investitorii și partenerii externi.

Însă, au făcut  greșeli care au adâncit lipsa de predictibilitate. Proiectul de modificare a 183 de articole ale unui Cod Fiscal abia intrat în vigoare la începutul anului a fost o mare greșeala,  care pune sub semnul întrebării predictibilitatea fiscala. De asemenea, Premierul Cioloș a afirmat public că România ia în considerare depășirea deficitului de 3% impus prin Tratatul de la Maastricht și eliminarea reducerilor de taxe prevăzute să intre în vigoare în 2017 conform actualului Cod Fiscal.  Aceste lucruri inspira mediului de afaceri instabilitate și impredictibilitate din partea statului.

Bugetul

Programul de guvernare prevede „Elaborarea bugetului pe 2016 cu menținerea țintelor de stabilitate macroeconomică.”

Bugetul aprobat de Guvern nu se încadrează în limitele de deficit agreate cu Comisia Europeana și  nu respecta MTO. Bugetul pe 2016 este realizat pe un deficit structural de 2,73% , în loc de 1%. Nu era imposibil de realizat. MTO s-a atins și în 2014, în timpul mandatului meu, iar bugetul pe 2015, aprobat de mine, de asemenea,  respecta acest deficit. în schimb, tocmai Ministrul de Finanțe care a semnat acest buget în decembrie, informează Parlamentul în septembrie referitor la posibila sesizare a Curții Europene de Justiție de către Comisia Europeană privind neîncadrarea într-un deficit structural de 1%.

Colectare

Privind colectarea taxelor, planul de guvernare menționează “ Îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea și descentralizarea administrațiilor fiscale. Îmbunătățirea activității ANAF în vederea continuării creșterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor și impozitelor. Finalizarea implementării proiectului Băncii Mondiale de restructurare și reformare a activității administrației fiscale.”

Deși au existat dificultăți mari la începutul anului, după primele 7 luni ale acestui an, situația veniturilor colectate de ANAF s-a îmbunătățit și au ajuns să fie în linie cu programul de colectare (cu 0,5% peste program, mai exact). Dar,  colectarea la bugetul general consolidat rămâne slaba, cu 2,4% sub cea de anul trecut, când nu exista o creștere economică atât de mare precum cea din 2016 si, deci, baza de impozitare era mai mica.

Totuși, masurile de conformare voluntara, precum plata cu cardul la ghesurile ANAF-ului, sunt binevenite și reprezintă pași în direcția îmbunătățirii  relației cu contribuabilul și a ușurării plații.

In schimb, nu au fost luate masuri de îmbunătățire a activității ANAF-ului, si,  mai mult decât atât, Direcția Marilor Contribuabili a fost aspru critica de FMI într-un raport făcut public în aceasta luna.

Proiectul Băncii Mondiale de restructurare a ANAF nu a fost finalizat și e foarte posibil să nu fie finalizat pana la finalul mandatului,  deși guvernul si-a asumat acest lucru. Nu este neapărat vina ANAF-ului, cat cea a celor care au scris  planul de guvernare. Aceștia nu au înțeles calendarul agreat de Banca Mondiala pentru acest proiect,  care prevede că  termen de finalizare a acestui proiect anul 2019.

Remunerare după performanță

S-a dorit un „Sistem diferențiat de remunerare, în funcție de performanță̆”. Intenția este lăudabilă, dar extrem de dificil de realizat în practica pentru sistemul public.

Ministrul Muncii a încercat o astfel de abordare în ordonanța salarizării aprobata în 8 iunie 2016. A propus ca, în limita a 2% din cheltuielile cu salariile, să se acorde premiile anuale, semestriale și trimestriale. Acestea ar putea fi acordate numai după aprobarea condițiilor de reformă și a criteriilor de performanță, prin Hotărâre de Guvern. Cum aceste condiții si criterii nu exista pana acum, acesta măsură rămâne la nivel de intenție și pur teoretica.

Investiții

Planul de guvernare menționează „Prioritizarea investițiilor pe baza unor indicatori obiectivi. Corelarea investițiilor finanțate din fonduri naționale și a celor din fonduri europene pe baza priorităților de dezvoltare”. în noiembrie 2015 se dorea și „Crearea resurselor de dezvoltare prin: stimularea investițiilor străine în domenii de vârf, crearea unui fond național de investiții, a unei bănci naționale de dezvoltare, atragerea de fonduri europene și prin dezvoltarea pieței de capital.”

Prioritizarea investițiilor la nivel central nu s-a făcut, deși exista o unitate creata în acest sens  la Ministerul Finanțelor. Din păcate, în acest domeniu ne mișcam în direcția greșită, deoarece unele ministere intenționează sa-si prioritizeze propriile investiții, lucru care nu va duce la reducerea risipei și nici la  un bun management al cheltuitelor guvernamentale.

deși au fost demarate  în timpul guvernului Ponta, fondul de investiții și  banca de dezvoltare nu s-au finalizat pana azi. Astfel de instituții existente deja în alte tari și facilitează finanțarea unor proiecte mari de importanta strategica, precum cele de infrastructura și energie, fără a mari deficitul și datoria publica.

Achiziții publice

S-a menționat în programul de guvernare și  „ Îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice, în sensul simplificării acesteia și impunerea unei transparente totale în acordarea contractelor publice în administrația centrală și locală”.

Mare parte din aceasta treaba a fost terminata chiar dinainte că acest guvern să își depună jurământul. Cele patru noi legi ale achizițiilor publice au fost trimise în Parlament de Guvernul Ponta. De asemenea, strategia pentru achiziții publice a fost aprobata de guvernul anterior și lăudată la Bruxelles, inclusiv în MCV. Preluate de noul guvern, lucrurile nu au mers așa de bine pentru îmbunătățirea legislației în acest domeniu. Pe de o parte, din cauza Parlamentului care a amânat aprobarea celor patru legi nepermis de mult, pe de alta parte, din cauza Guvernului care nu a aplicat strategia în integralitate și a amânat masuri esențiale precum semnarea împrumutului cu BEI pentru training-ul celor care vor aplica noile legi. în concluzie, multe achiziții au fost amânate și implementarea noilor masuri a fost mult întârziata.

Infrastructură

Planul de guvernare spune că “Investițiile în infrastructură vor fi tratate cu prioritate, văzute fiind că elementul esențial în deblocarea potențialului de atractivitate investițională a României”

Nu pare deloc că investițiile în infrastructura sunt tratate cu prioritate de acest Guvern.  La rectificarea bugetara din luna august, de la Ministerul Transporturilor au fost tăiate fonduri de aproximativ 400 milioane de lei.

Fonduri europene

Programul de guvernare punctează îmbunătățirea absorbitei de fonduri europene și a calității proiectelor derulate pe fonduri europene. “Guvernul se va concentra pe identificarea și eliminarea vulnerabilităților în absorbția fondurilor europene. Guvernul va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestionarea diverselor instrumente financiare și va identifica soluții rapide de implementare soi eliminare a blocajelor” se spune în Plan.

Aici situația este dezastruoasa. Un memorandum discutat în ședința de Guvern din 27 iulie 2016 arată că absorbția fondurilor structurale din ciclul financiar 2014-2020 este 0%!  Din păcate, acesta este unul dintre cele mai mari eșecuri ale acestui guvern. Pentru a îmbunătăți absorbția, premierul a înlocuit un ministru care nu a făcut nimic și nu spunea nimic, cu unul care face tot nimic, dar în schimb, are gura mare. Cu siguranță, nu suntem pe drumul cel bun.

Concluzie

Aștept cu mare interes raportul premierului Dacian Cioloș  în fata Parlamentului,  deși nu s-a realizat mare lucru din programul de guvernare asumat de actualul guvern.

Sper că nu ne va subestima inteligenta și nu se va lăuda cu o creștere economică record. Este adevărat, potrivit estimărilor publicate de INS, PIB-ul a crescut cu 5% în semestrul I 2016 comparativ cu perioada similară a anului trecut. Eurostat, de asemenea, confirma avansul economiei romanești. Cu o creștere a PIB de 1,5% în trimestrul II din 2016 comparativ cu trimestrul I, România a înregistrat cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state UE. Investițiile străine au crescut cu 22,7% în primul semestru al anului 2016 relativ cu aceeași perioada a anului trecut, conform BNR. Însă, orice economist care se respecta știe că o astfel de creștere este generata de masurile luate cu un an sau doi în urma si nu se datorează neapărat condițiilor actuale. Efectele guvernării Cioloș̦  se vor reflecta  abia în anii următori.

De asemenea, ar fi total neinspirat dacă ar  menționa masuri care au intrat în vigoare în timpul mandatului sau dar care au fost adoptate de Guvernul Ponta și de Parlament anul trecut, precum reducerea TVA la 20% și reducerea impozitului pe dividente de la 16 la 5%. Vom vedea  astăzi, prin meritele pe care și le va asuma,  dacă Premierul a rămas tehnocrat sau s-a transformat în politician.

Bilanțul este trist,  mai ales că aveam așteptări mari de la un guvern tehnocrat. Am sperat că va adopta masuri economice sănătoase și bine argumentate, în urma unei consultări publice reale.  că va încerca să ia chiar și masuri mai nepopulare, dar necesare,  pe care guvernele politice nu îndrăznesc să le ia de teama că vor fi sancționați de electorat.  în schimb, ne-am pricopsit cu unii miniștri care, ori nu au legătură cu domeniul pe care îl conduc, ori sunt specialiști de mana a doua, care nu înțeleg sistemul nici după 10 luni de guvernare și care sunt mai preocupați de PR decât politicienii cu state vechi.

Pe baza măsurilor economice realizate până azi, au de la mine nota 6, cu indulgență.

Te-ar mai putea interesa și
Numărul de milionari la nivel mondial a crescut în 2020 cu peste 5 milioane, în ciuda pandemiei
Numărul de milionari la nivel mondial a crescut în 2020 cu peste 5 milioane, în ciuda pandemiei
Numărul de milionari din întreaga lume a crescut anul trecut cu 5,2 milioane, în pofida faptului că pandemia a provocat o perturbare majoră a economiei mondiale, potrivit unui raport publicat......
APIA: Cererile pentru ajutoarele de stat destinate cultivării plantelor aromatice se depun până pe 30 iunie inclusiv
APIA: Cererile pentru ajutoarele de stat destinate cultivării plantelor aromatice se depun până pe 30 iunie inclusiv
Cererile de înscriere în Programul pentru susţinerea producţiei de plante aromatice pentru anul 2021 se depun până ...
Gazele naturale din Marea Neagră românească vor începe probabil să fie scoase în 2025-2026
Gazele naturale din Marea Neagră românească vor începe probabil să fie scoase în 2025-2026
Gazele naturale din Marea Neagră vor fi scoase, probabil în 2025-2026, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Virgil Popescu, ...
Comisia Europeană și-a dat acordul pentru planurile de redresare și reziliență ale Italiei și Germaniei
Comisia Europeană și-a dat acordul pentru planurile de redresare și reziliență ale Italiei și Germaniei
Italia şi Germania au primit marţi undă verde din partea Comisiei Europene pentru planurile naţionale de redresare şi ...