Guvernul şi-a susţinut discreţionar proprii primari cu peste 7,5 mld. lei din Fondul de rezervă în perioada 2012 – 2016

Modul în care s-au făcut alocările din fondul de rezervă al Guvernului, de peste 7,5 miliarde de lei în perioada 2012 – 2016, denotă susţinerea discreţionară a primarilor din propriile partide , un vârf al clientelismului fiind înregistrat în 2014, anul migraţiei aleşilor locali, potrivit unui raport realizat de Expert Forum.
Economica.net - mie, 23 mart. 2016, 12:31
Guvernul şi-a susţinut discreţionar proprii primari cu peste 7,5 mld. lei din Fondul de rezervă în perioada 2012 – 2016

ONG-ul a lansat miercuri raportul „Clientelismul politic 2012 – 2016”, prin care arată că, în ultimul mandat al primarilor, în perioada 2012 – 2016 , Fondul de Rezervă aflat la dispoziţia Guvernului şi Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) în care alocările se fac prin ordin al ministrului Dezvoltării au fost principalele mijloace prin care banii publici au fost direcţionaţi arbitrar pentru susţinerea propriilor primari şi pentru atragerea altora.

Fondul de Rezervă a fost mărit în 2014 de 15 ori, iar în 2012, de 10 ori. Cei mai mulţi bani (64,64 la sută) au fost alocaţi prin PNDL, iar 60 la sută au mers la comune.

În 2014, după ce s-a dat ordonanţa privind migraţia aleşilor locali, şansa de a lua bani dacă erai primar de comună în partidul de guvernare era de cel puţin două ori mai mare decât dacă erai primar din opoziţie, arată reprezentanţii Expert Forum.

Astfel, mare parte din primarii care au migrat au primit mai mulţi bani după octombrie 2014, cei care au migrat de la PDL la PSD primind şi de patru ori mai mulţi bani decât înainte.

În plus, cea mai mare parte a banilor alocaţi autorităţilor locale din Fondul de Rezervă s-au dat în anul electoral 2014 (57%), din suma respectivă 80 la sută fiind cheltuiţi în perioada octombrie – decembrie.

Pentru a ilustra modul discreţionar în care au fost atribuiţi banii autorităţilor locale, raportul Expert Forum prezintă o serie de exemple de diferenţe mari în alocări.

Astfel, comuna cu cele mai multe fonduri pe cap de locuitor este Voineasa (Vâlcea), aceste fonduri fiind de 42.423 ori mai mari decât cele de care a beneficiat ultima comună din clasament – Telega.

În Bucureşti, sectorul 3 a primit din bugetul naţional de 55 de ori mai mulţi bani decât sectorul 2 şi de 3 ori mai mult decât sectorul 5, care are cele mai mici fonduri locale.

Reprezentanţii Expert Forum au prezentat şi „Harta clientelismului politic” pe care sunt ilustrate alocările din bugetul de stat către autorităţile locale.

„Niciun proces obiectiv de alocare de fonduri către localităţi nu poate genera aceste rezultate”, a spus Laura Ştefan.

La rândul său, Sorin Ioniţă, a arătat că banii alocaţi clientelar, din bugetul de stat, care sunt mai mulţi decât cei din fonduri europene, sunt imprevizibili şi nu pot fi cheltuiţi decât prost.

El a arătat că niciun Guvern în ultimii 15 ani nu a dorit să schimbe această situaţie şi să reinstituie sistemul anterior, prin care autorităţile locale se înscriau cu proiecte pentru primirea acestor fonduri, proiecte care erau prezentate şi ierarhizate public.

Aceasta ar fi o „rezolvare banală”, cu „costuri zero”, însă clientelismul este menţinut „cu legea în mână”, a mai spus Ioniţă.

„Fugim cu DNA şi ANI după primari, care sunt 3.200 în România, foarte bine, dar ei sunt ultima spiţă. ANI verifică dacă primarul a dat bani la rudele lui de gradul IV, dar problema nu e la rudele lui de gradul IV, ci la rudele de gradul IV ale ministrului care i-a dat banii”, a mai spus Sorin Ioniţă.

El a mai atras atenţia că în urma declarării ordonanţei de urgenţă 55/2014 privind migraţia aleşilor locali neconstituţională, 552 de primari din ţară, adică 17 la sută, trebuiau să îşi piardă mandatele, dar sunt încă în funcţie, pentru că Parlamentul nu a pus în aplicare decizia Curţii Constituţionale.

Aceşti primari vor organiza alegerile locale, pe care probabil le vor câştiga, fiind avantajaţi aleşii în funcţie de faptul că se votează într-un singur tur, după care vor organiza alegerile parlamentare, a mai spus expertul EFOR.

La rândul ei, Laura Ştefan a arătat că votul într-un singur tur la alegerile locale face inutilă aşa-zisa liberalizare a pieţei politice prin permiterea înfiinţării mai facile a partidelor politice.

„Degeaba permitem să se înfiinţeze partide politice, dacă apoi le trimitem în camera lor, iar alegerile rămân numai pentru băieţii mari”, a spus Ştefan.

Ea a conchis că „aşa cum nu s-a intervenit în alegerie într-un singur tur la locale pentru că e prea politic subiectul, aşa nu se va putea interveni nici în alocările bugetare, pentru că e prea politic subiectul”.

Te-ar mai putea interesa și
Raiffeisen Bank a ajutat până acum 14 companii românești să se extindă pe plan internațional prin programul MoonShotX. Numai la cea de-a doua ediție 9 companii românești au intrat în proces de extindere internațională
Raiffeisen Bank a ajutat până acum 14 companii românești să se extindă pe plan internațional prin programul MoonShotX. ...
După cea de-a doua ediție a MoonShotX, organizat de Raiffeisen Bank România și InnovX, 9 companii au trecut deja la acțiuni concrete de internaționlizare. Piețele noi pe care au intrat......
FOTO Un nou mare parc în București. Studiul de fezabilitate pentru cel mai important proiect verde din Prelungirea Ghencea, aproape de finalizare
FOTO Un nou mare parc în București. Studiul de fezabilitate pentru cel mai important proiect verde din Prelungirea Ghencea, ...
Primăria Sectorului 6 a anunțat marți că este aproape de finalizare studiul de fezabilitate pentru Parcul de la Sere, ...
Vânzări rezidențiale cu AI-ul. eVoost AI, o companie de inteligență artificială din Abu Dhabi, intră pe piața locală și vinde apartamente Hercesa
Vânzări rezidențiale cu AI-ul. eVoost AI, o companie de inteligență artificială din Abu Dhabi, intră pe piața locală ...
eVoost AI, compania de inteligență artificială din Abu Dhabi care administrează proiecte rezidențiale de peste 3,5 miliarde ...
Restricţiile impuse de Polonia şi Ungaria muncitorilor emigranţi dau bătăi de cap firmelor
Restricţiile impuse de Polonia şi Ungaria muncitorilor emigranţi dau bătăi de cap firmelor
Puşi în faţa unei alegeri între a supăra mediul de afaceri sau a provoca o reacţie negativă a opiniei publice, decidenţii ...