Guvernul vrea să crească salariul minim. Este aceasta o măsură bună sau nu?

Premierul Victor Ponta a anunţat recent că Guvernul se gândeşte să crească salariul minim în mediul privat cu 14% în acest an. Este această măsură una care va ajuta economia sau dimpotrivă?
Mihai Banita - Dum, 06 ian. 2013, 22:05
Guvernul vrea să crească salariul minim. Este aceasta o măsură bună sau nu?

Multe state din Europa şi din lume impun un salariul minim pe economie, adică cea mai mică plată care se poate face pentru munca unui cetăţean într-un anumit interval de timp. Acesta este exprimat, de regulă, ca sumă brută, înainte de aplicarea taxelor şi impozitelor şi de diferitele contribuţii la asigurările sociale datorate de angajat.

În Statele Unite ale Americii guvernul federal impune un salariu minim, iar statele au dreptul de a impune, de asemenea, un salariu minim. În Europa, multe dintre ţările avansate au un salariu minim pe economie. Există şi excepţii. În Germania, Italia, Elveţia, Austria, Cipru şi ţările nordice, salariul minim se stabileşte prin negociere colectivă pe rarmură de economie.

În România, salariul de bază minim brut garantat în plată, aşa cum este el definit în lege, este de 700 de lei sau 158 de euro. În Luxembrug, acesta este de 1.800 de euro, de 1472 de euro în Belgia, de 1.462 de euro în Irlanda şi de 1.456 de euro în Olanda – acestea fiind şi ţările cu cel mai mare salariu minim. De cealaltă parte, bulgarii au un salariu minim de 148 de euro, balticii de la 230 la 290 de euro, polonezii, cehii, maghiarii şi solvacii de la 300 la 350 de euro. O hartă cu distribuţia salariului minim poate fi consultată aici.

Acum, Guvernul Ponta vrea creşterea salariului minim la 800 de lei, imediat ce legea bugetului este aprobată, şi la 1.000 de lei până în 2016. La un salariu brut de 800 de lei, salariul net primit de angajat este de 600 de lei, aplicând sistemul de calcul actual. Costul patronal ar creşte cu 127 de lei/lună sau 1.524 de lei/an.

Salariul minim – discuţii vechi

De-a lungul timpului au fost numeroase discuţii despre utilitatea sau, dimpotrivă, efectele negative ale salariului minim, încă de la apariţia sa în pragul secolului 20.

Promotorii acestui tip de reglementare a relaţiilor salariat-angajator spun că salariul minim protejează pătura săracă a populaţiei oferind un prag sub care angajatul nu poate fi remunerat. Altfel spus, angajatul nu poate fi exploatat în schimbul unei retribuţii prea mici. Mai mult, salariul minim, în opinia acestora, odată crescut, aduce beneficii economiei prin creşterea venitului minim disponibil. Angajatul cu salariul minim crescut are mai mulţi bani de cheltuit, creşterea consumului duce la creşterea economiei, care aduce după sine noi locuri de muncă. Mai mult, veniturile la bugetul de stat cresc prin faptul că suma impozabilă este mai mare şi reduce impactul economiei gri. Cel puţin o parte dintre aceste idei au fost susţinute de-a lungul timpului de actualul Ministru al Bugetului, economistul Liviu Voinea.

Toate acestea sună frumos, însă economiştii de dreapta cred că salariul minim aduce, de fapt, mari deservicii economiei. Creşterea salariului minim aduce costuri mai mari pentru angajator, costuri impuse artificial, în lipsa unei creşteri reale a productivităţii. Astfel că, angajatorul, pentru a-şi proteja profitul sau pentru a-şi reduce pierderile, este nevoit să optimizeze afacerea. Asta se poate face în două moduri: fie creşte preţul produselor şi serviciilor vândute (deci, inflaţie), fie reduce cheltuielile de personal prin concedierea celor mai ineficienţi angajaţi (şomaj) – o explicaţie video, în engleză, aici.

În timp ce cei care sprijină salariul minim cred că patronii vor accepta un profit mai mic dacă sunt obligaţi să plătească mai mult angajaţii, cei care critică existenţa acestei legi spun că legile pieţei vor împinge tot timpul angajatorii să îşi conserve afacerea.

În condiţiile în care în România firmele sunt pe pierdere netă (10 miliarde de euro în 2011 – aşa cum spunea şi fostul ministru de finanţe Florin Georgescu), se pune întrebarea din ce profit vor suporta acestea creşterile salariale.

Există numeroase studii cu privire la efectele creşterii salariului minim asupra pieţei muncii. O lucrare din anii ’90, citată aici, arată că o creştere de 27% a salariului minim în SUA a adus o reducerii a ratei populaţiei angajate cu 12-18% în rândul adolescenţilor şi în rândul tinerilor care renunţă la şcoală în timpul liceului cu 6% – categorii care sunt pătite, de regulă, cu salariul minim. Altfel spus, piaţa muncii se îngustează pentru cele mai defavorizate categorii sociale, categorii pe care salariul minim ar trebui, teoretic, să le protejeze. Potrivit economistului Mark Wilson, 85% dintre studiile cele mai temeinice arată că salariul minim are efecte negative asupra pieţei muncii.

România este însă o economie diferită de cea a SUA, spune Lucian Isar, economist, fost ministru pentru mediul de afaceri în Guvernul Ponta I. Sectorul informal de la noi este extins, angajaţii sunt plătiţi parţial cu salariul minim şi cu restul de bani până la venitul real „în plic”, cu o taxare a muncii excesivă, susţine Isar, care se pronunţa anul trecut pentru creşterea imediată a salariului minim.

Câţi sunt plătiţi cu salariul minim în România

Datele aferente trimestrului III din 2012 arată că în România există 6,27 milioane de salariaţi, dintre care aproximativ un sfert lucrează la negru sau în sectorul informal.

Ultima cercetare statistică de la INS arată că, la nivelul lunii octombrie 2011, 5% dintre angajaţii cu forme legale din România erau remuneraţi cu salariul minim brut de 670 de le la acel moment, în timp ce 50% din angajaţi primeau între 671 şi 1.500 de lei.

Teoretic, creşterea salariului minim ar trebui să afecteze acel procent de 5% (210.000 de oameni la nivelul anului 2011) şi încă o parte dintre cei care sunt remuneraţi cu un salariu aflat între pragul vechi şi noul prag minim.

Cine beneficiază de creşterea salariului minim?

Având în vedere că la un salariu minim brut de 700 de lei, salariul net primit de angajat este de 530 de lei, întrebarea care se pune este: cine este plătit, în realitate, cu o sumă atât de mică pentru o lună de muncă cu normă întreagă? În condiţiile în care salariul minim nu este decât un prag de la care începe plata în plic, este posibil să vedem o scădere a veniturilor reale ale angajatului, în condiţiile în care angajatorul nu va dori să plătească mai mult şi va impune „pierderea” impusă de lege angajatului.

În aceste condiţii, dacă salariul minim nu este aplicabil, în realitate, decât câtorva muncitori, ce urmăreşte guvernul prin creşterea acestuia, afară de a aduna mai mulţi bani la buget?

Liviu Voinea vorbea anul trecut de scăderea contribuţiilor la asigurările sociale în tandem cu creşterea salariului minim. Despre scăderea taxării muncii în perioada următoare nu s-a vorbit decât la nivel teoretic. În programul noului cabinet există menţiunea diminuării CAS datorate de angajator cu 5 puncte procentuale, fără a exista, însă, un calendar.

Dumneavoastră ce credeţi: trebuie sau nu mărit salariul minim?

Te-ar mai putea interesa și
Alte două companii municipale vor fi lichidate şi se demarează insolvenţa pentru a treia
Alte două companii municipale vor fi lichidate şi se demarează insolvenţa pentru a treia
Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat, în şedinţa de luni, lichidarea a două companii municipale - Cimitire Bucureşti SA şi Tehnologia Informaţiei Bucureşti SA şi......
Guvernul britanic intenţionează să administreze o a treia doză de vaccin anticoronavirus în septembrie pentru persoanele de peste 50 de ani
Guvernul britanic intenţionează să administreze o a treia doză de vaccin anticoronavirus în septembrie pentru persoanele ...
Guvernul britanic intenţionează să înceapă administrarea unei a treia doze de vaccin anticoronavirus în cazul persoanelor ...
AFM suplimentează bugetele Rabla Clasic şi Rabla Plus din acest an cu câte 200 de milioane de
AFM suplimentează bugetele Rabla Clasic şi Rabla Plus din acest an cu câte 200 de milioane de
Bugetul total al Programului Rabla Plus va fi suplimentat cu 200 de milioane de lei, în timp ce Programul Rabla Clasic va ...
Un start-up germano-australian va furniza litiu pentru baterii grupului Renault
Un start-up germano-australian va furniza litiu pentru baterii grupului Renault
Vulcan Energy Resources Ltd, start-up germano-australian, a semnat un acord pentru furnizarea de litiu grupului auto francez ...