Harta tunelurilor de autostradă în construcție din România. În ce stadiu se află și când vom putea circula prin ele

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tunelurile de autostradă construite în România

1. Tunelul Curtea de Argeș

Probabil cel mai cunoscut tunel de autostradă din România este cel construit de Porr pe secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș din Autostrada A1 Sibiu – Pitești. Forat după metoada austriacă NATM, acesta are o lungime de 1,35 kilometri și ar putea fi dat în trafic în 2026, înainte de termenul contractual de anul viitor. Ambele galerii ale tunelului au fost străpunse anul trecut, iar procentul de realizare pe întreg lotul de circa 10 kilometri depășește 83%.

2. Tunelurile „urșilor”

Botezate generic de către presă
„tunelurile pentru urși”, structurile construite de UMB și partenerul bosniac pe lotul Margina – Holdea din A1 Lugoj – Deva reprezintă al doilea cel mai avansat proiect de tuneluri de autostradă din România. Din succesiunea de tuneluri, peste care ar trebui să treacă mamiferele mari, au fost străpunse deja galeriile primului tunel. Și acest lot ar putea fi gata în 2026 (foarte greu, dar nu imposibil), fiind în prezent la un stadiu de aproape 50%.

3. Tunelul Robești

Este primul tunel din cele șapte pe care urmează să le construiască asocierea Mapa – Cengiz pe unul dintre cele mai dificile loturi de autostradă din România, respectiv secțiunea 2 Boița – Cornetu din A1 Sibiu – Pitești. Utilizarea de explozibili a asigurat un avans semnificativ în cadrul activităților de excavare. Astfel, s-au excavat deja 240 de metri în galeria dreaptă și 200 de metri în cea stângă, menționa Cristian Pistol, șeful CNAIR, la începutul anului.

Având în vedere progresul realizat până în prezent, se poate estima că în 2026 vor fi străpune ambele galerii ale acestui tunel de 900 de metri lungime. Chiar și așa, stadiul fizic pe acest lot abia depășește 8%, din cauză că nu sunt încă autorizate lucrările pe întreg traseul de 31,33 kilometri. Astfel, este greu de crezut că lucrările ar putea fi gata în termenul contractual inițial, respectiv anul 2028.

4. Tunelul Poiana

Este primul tunel de autostradă din România construit cu TBM. „Uriașul” care va fora acest tunel prin Carpați a ajuns în Portul Constanța și a fost transportat pe bucăți la Călărași. Diametrul 𝗧𝗕𝗠-ului care va săpa tunelul de la Poiana va fi 12,49 m.

Lucrările pregătitoare pentru construcția portalurilor celor două fire de tunel și a zonelor de acces a instalației TBM au fost finalizate, potrivit secretarului de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu.

Tunelul construit de italienii de la WeBuild va avea 1,78 de kilometri, fiind cel mai lung din autostrada transcarpatică. Și acesta ar trebui să fie dat în trafic în 2028, odată cu cea mai mare secțiune a A1 Sibiu – Pitești, respectiv lotul 3 Cornetu – Tigveni (37,4 km). Dar, având în vedere întârzierile cauzate de procedurile de mediu, termenul de finalizare ar putea fi prelungit. Stadiul de execuție pe acest lot montan a ajuns la peste 11%.

5. Tunelul Boița

Cel mai „proaspăt” tunel de autostradă din România, pentru care a fost emisă autorizație de construire la finele lui 2025, urmează să fie realizat în zona Boița și va avea 265 de metri. Ar fi al doilea din cele șapte pe care turcii de la Mapa – Cengiz trebuie să le construiască pe secțiunea montană Boița – Cornetu a A1 Sibiu – Pitești.

Construirea acestor structuri reprezintă principala provocare pentru finalizarea coridorului Nădlac – Constanța. Șoferii vor putea circula atunci pe mai bine de 850 de kilometri de autostradă neîntreruptă.

Noi tuneluri urmează să fie construite și pe Autostrada Transilvania (Meseș) și Autostrada Unirii A8. Deocamdată, pentru o parte dintre acestea a fost demarată procedura de proiectare.