E oficial! O hidrocentrală mare de 1.000 MW  gândită pe timpul lui Ceaușescu începe să se facă: parteneriat al Hidroelectrica cu gigantul EdF din Franța

Adaugă-ne ca sursă preferată

Hidrocentrala Tarnița a ieșit din nou din sertar.

“Aprobarea:

(i) Înființării de către SPEEH Hidroelectrica SA împreună cu EDF power solutions International a unei societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) în cote egale de 50% – 50% fiecare;

(ii) Acordului Acționarilor (Shareholders Agreeement, SHA) care urmează a fi încheiat de către SPEEH Hidroelectrica SA cu EDF power solutions International, prin care se definesc termenii și condițiile privind modul de funcționare al unei companii (societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) care va fi înființată de către părți în vederea dezvoltării proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița – Investiția/ Oportunitatea Propusă”.

Aceasta este una dintre deciziile care vor fi suspuse aprobării acționarilor Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de stat, în ședința din 27 ianuarie 2026.

Hidrocentrala veche de peste 50 de ani

Este de fapt resuscitarea mega-proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, de 1.000 MW, un proiect vechi de peste 50 de ani, gândit să echilibreze sistemul energetic național prin sistemul de turbină (producție de energie) – pompaj (consum de energie), în situațiile în care este prea puțină sau prea multă energie în sistem raportată la consum.

“Construirea şi funcţionarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti are numeroase avantaje:

• îmbunătăţeşte regimul de funcţionare a centralei atomo-electrice de la Cernavodă, mai ales în perspectiva construirii Unităţilor 3 şi 4, dar şi a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili, prin transferul de energie electrică de la gol, la vârf de sarcină;
• participă la reglajul frecvenţă – putere; asigură rezerva terţiară rapidă; asigură rezerva de avarie de scurtă durată;
• asigură condiţii optime pentru funcţionarea centralelor electrice intermitente regenerabile;
• furnizează putere reactivă şi funcţionarea în regim compensator, asigurând respectarea standardelor de calitate a energiei electrice;
• îmbunătăţeşte participarea SEN la piaţa unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranţă pe ansamblul SEN şi creşte posibilitatea exploatării SEN în condiţii tehnice şi economice superioare”,

scria într-o prezentare în care statul român cerea actualizarea unui studiu de fezabilitate vechi, etapă preliminară care a fost și ea ratată – nu a venit nimeni la licitație cu o ofertă acceptabilă.

Am scris încă de la 1 decembrie, citând surse din sector că giganții energetici globali francez și japonez EdF și Itochu discută cu Guvernul României despre implicarea lor în proiectul hidrocentralei cu pompaj Tarnița-Lăpuștești, la care ar urma să se înhame până la urmă și Hidroelectrica. Urma să fie semnat un memorandum în acest sens.

“A fost semnat un acord cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru elaborarea unui studiu referitor la finanțarea stocării energiei la capacitate mare în România. BERD ar fi selectat deja contractorul care va elabora studiul, iar unul dintre scopuri ar fi identificarea de soluții pentru hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița.

Pe de altă parte, cele două companii, EdF și Itochu își doresc acest proiect și, mai nou, Hidroelectrica, firma statului român care a refuzat vreme de mulți ani să se implice în acest proiect, acum dorește să participe. În acest sens, sursele noastre spun că ar urma să fie semnat și un memorandum între cele două companii și Hidroelectrica”, scriam atunci

Iată că acum Hidroelectrica oficializează demersul și supune aprobării acționarilor asocierea cu gigantul Electricite de France (EdF) pentru construcția hidrocentralei Tarnuța-Lăpuștești.

Hidrocentrala Tarnița va costa cel puțin un miliard de euro

Proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti este situat la 30 de kilometri de Cluj -Napoca, pe Someş. A fost gândit iniţial în 1979, şi presupune o hidrocentrală de 1.000 MW cu pompe.

Construcția centralei a fost estimată estimată la un miliard de euro, grosier, acum câțiva ani, dar probabil că acum suma este mai mare.

În momentul de față, România are o putere instalată în baterii de stocare a energiei de 486 MW (898 MWh), după instalarea celei mai mari baterii, în județul Cluj. Separat, Hidroelectrica mai are în portofoliu, pe Olt, cinci hidrocentrale care pot funcționa în sistem reversibil, turbină-pompă, care au o capacitate totală de 200 MW.