1EUR = 4.7808 RON | Bucureşti 6 º

Companii

Hidroelectrica: Decizia în dosarul de insolvenţă a fost amânată de CAB pentru 18 octombrie

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a amânat, joi, pentru 18 octombrie decizia în cazul recursurile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Hidrosind împotriva hotărârii din iunie a Tribunalului Bucureşti de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica.

11 oct, 2012 | Mediafax

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au finalizat în 4 octombrie discutarea recursurilor declarate în dosarul în care Tribunalul Bucureşti a decis declanşarea procedurii de insolvenţă în cazul companiei Hidroelectrica, instanţa anunţând atunci că amână pronunţarea pentru 11 octombrie.

Joi, Curtea de Apel Bucureşti a amânat din nou decizia în acest dosar, până în 18 octombrie. Preşedintele de complet a precizat că decizia a fost amânată din cauza imposibilităţii de constituire a completului de judecată, datorată faptului că unul dintre judecători este bolnav.

Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Hidrosind au atacat cu recurs hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica, pronunţată de către Tribunalul Bucureşti la 20 iunie.

"Decizia Tribunalului Bucureşti de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica este criticată în principal pe considerente de ordin procedural, dar se încearcă şi acreditarea ideii că societatea nu ar fi în insolvenţă şi că scopul deschiderii procedurii ar fi fost doar denunţarea contractelor încheiate cu «băieţii deştepţi». Aceste susţineri sunt contrazise de concluziile raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor insolvenţei Hidroelectrica întocmit de administratorul judiciar Euro Insol şi de tabelul preliminar al reanţelor, în care sunt înregistraţi 381de creditori cu o valoare totală a creanţelor solicitate de 5,49 miliarde lei, din care 3,5 miliarde lei admise, 800 milioane lei admise sub condiţie şi 1,1 miliarde lei respinse", arăta Euro Insol, administratorul judidiciar al Hidroelectrica, într-un comunicat de presă.

Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie sunt subsidiare ale traderului elveţian de energie Alpiq.

Raportul reprezintă o radiografie detaliată a evoluţiei societăţii în ultimii 3 ani şi identifică nouă cauze care au generat insolvenţa Hidroelectrica: contractele de furnizare energie electrică către "băieţii deştepţi", cumpărarea de energie electrică de la producătorii termo şi revânzarea acesteia sub preţul de achiziţie, creşterea preţului apei uzinate de peste 4 ori într-un singur an, contracte păguboase de mentenanţă încheiate cu Hidroservurile, managementul defectuos, seceta prelungită, nesustenabilitatea contractului colectiv de muncă raportată la indicatorii economico-financiari ai societăţii, vânzarea de energie electrică în piaţa reglementată sub preţul de cost şi derularea unor proiecte de investiţii cu componentă energetică secundară. Aceste cauze au provocat doar în ultimii ani pierderi pentru Hidroelectrica de peste 2 miliarde euro.

"Se pare însă că «băieţii deştepţi» utilizează nu numai căile de atac permise de lege, ci şi diverse tertipuri avocăţeşti şi procedurale pentru a-şi proteja interesele şi câştigurile exorbitante pe care le obţineau din contractele bilaterale, anterior denunţării lor de către administratorul judiciar. Astfel, Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie au formulat o serie de cereri de strămutare a dosarului de insolvenţă la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie încercând să obţină strămutarea dosarului de pe rolul Tribunalului Bucureşti pe rolul unei alte instanţe din ţară. Conform informaţiilor de pe portalul Înaltei Curţi, pe rolul instanţei sunt înregistrate patru astfel de dosare, în care apar aceleaşi părţi şi care au acelaşi obiect. Având în vedere identitatea de obiect, cauză şi părţi, cele patru cereri trebuiau conexate într-un singur dosar. Surprinzător, s-au format patru dosare cu termene de judecată în patru zile diferite: 10, 11, 16 şi 18 octombrie 2012", se preciza în comunicat.

"În situaţia în care Curtea de Apel Bucureşti va admite recursurile «băieţilor deştepţi», hotărârea de deschidere a insolvenţei Hidroelectrica va fi anulată, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, deci a reactivării contractelor bilaterale încheiate cu cei zece traderi. Având în vedere că la 20 iunie 2012 obligaţiile contractuale asumate de Hidroelectrica totalizau 19,8 TWh şi că producţia din 2012 nu va depăşi 12 TWh, în condiţiile de secetă prelungită, societatea va fi în imposibilitate de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale, cu consecinţa intrării în faliment", se mai arăta în comunicat.

Administratorul judiciar al Hidrolectrica preciza că Alpiq RomEnergie şi Alpiq RomIndustries sunt două societăţi care aveau încheiate cu Hidroelectrica contracte de furnizare energie electrică la preţuri net inferioare preţului pieţei, prelungite până în 2018.

"În timp ce Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de 109 milioane lei în 2011, firmele Alpiq au realizat în 2011 un profit de peste 43 milioane lei cu numai 12 angajaţi. Diferenţa dintre preţul de cost al MWh produs de Hidroelectrica si preţul pieţei era transferată ca profit în conturile traderilor în timp ce Hidroelectrica acumula datorii de peste 1 miliard euro. Doar din derularea celor două contracte cu Alpiq, Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de peste 850 milioane lei", potrivit comunicatului Euro Insol.

După intrarea în insolvenţă a Hidrolectrica, Euro Insol a renegociat contractele încheiate de cel mai mare producător de energie din România cu Alro Slatina, Elsid, Electrocarbon şi Electromagnetica.

Administratorul judiciar a denunţat contractele cu Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România şi Euro P.E.C.

Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, a declarat că Hidroelectrica ar putea ieşi din insolvenţă până la 31 decembrie, iar intrarea companiei în faliment ar cauza dispariţia "unui monopol" de pe piaţa serviciilor de reglare a sistemului energetic şi ar avea ca efect "intrarea în beznă" a României.

Statul a fost unul dintre "băieţii deştepţi" de la Hidroelectrica, care a dus o politică nesăbuită prin contracte păguboase pentru companie şi investiţii în favoarea altor instituţii, a afirmat Remus Borza.

El a acuzat politica guvernărilor din ultimii ani care au contribuit la "căpuşarea" Hidroelectrica.

"Hidrelectrica este a întregii Românii şi ea trebuie susţinută în primul rand de către stat. O să fac o observaţie ceva mai maliţioasă vis-à-vis de statul roman. Că tot este la modă acea sintagmă cu sens peiorativ: «Băieţii deştepţi». S-ar putea ca cel mai deştept băiat dintre băieţii deştepţi să fi fost chiar statul român", a spus reprezentantul Euro Insol.

Argumentele lui Borza pentru care statul este unul dintre "băieţii deştepţi" sunt legate de faptul că miniştri de resort din ultimii ani au negociat contracte de livrarea a unei cantităţi de energie mai mare decât putea produce Hidroelectrica, iar ulterior, compania a fost nevoită să cumpere energie la preţuri foarte mari.

"Pe semnătura mai multor miniştri, Hidroelectrica a fost constrânsă să achiziţioneze energie electrică la preţul de 234, 250 de lei (pe MWh - n.r), pentru ca ulterior să o vândă băieţilor deştepţi la 130 de lei sau în piaţa reglementată la 189 de lei. Ne mai mirăm cum a ajuns Hidroelectrica în insolvenţă, să înregistreze la 20 iunie 2012 datorii de peste 1 milliard de euro, pierderi la 31 decembrie 2011 de 124 milioane de lei, pierderi la 20 iunie 2012 de 202 milioane lei? Este o consecinţă a acestei politici nesăbuite de a trage din toate părţile în Hidroelectrica", a mai spus Borza.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO