Hidroelectrica va înregistra un deficit de numerar de 310 milioane euro în 2012

„Fluxul de numerar previzionat pentru semestrul al doilea din 2012 este negativ, relevând încasări de 1,85 miliarde de lei şi plăţi de 2,46 miliarde de lei. Fluxul de numerar aferent primului semestru din 2012 este de asemenea negativ, relevând un deficit de numerar în sumă de 774 milioane de lei la 31 mai”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

Potrivit datelor prezentate în comunicat, Hidroelectrica se află în al treilea an consecutiv în care are deficit de numerar.

Deficitul de numerar din 2011 a fost de 659,2 milioane de lei, dublu faţă de nivelul înregistrat în 2010, de 309,3 milioane de lei.

„Conform bilanţului întocmit pentru anul 2011, societatea deţine active circulante de 611,8 milioane de lei, cheltuieli în avans de 11,3 milioane de lei şi datorii scadente într-o perioadă de până la un an de 2,63 miliarde de lei, venituri în avans de 23.762 de lei, rezultând astfel datorii curente de 2,01 miliarde de lei care nu pot fi acoperite din activele circulante existente”, se precizează în comunicat.

Datoriile pe termen scurt ale Hidroelectrica se ridică 1,1 miliarde lei. De asemenea, compania are datorii comerciale de alte 1,1 miliarde lei. Obligaţiile de plată pe termen lung sunt în valoare totală de 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligaţii către bănci.

Potrivit bilanţului Hidroelectrica, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.

Ministerul Economiei arată că situaţia fluxului de numerar din Hidroelectrica denotă „disfuncţionalităţi”, care trebuie asumate „corect şi echilibrat”. Ministerul nu precizează cine trebuie să îşi asume disfuncţionalităţile.

„Situaţia fluxului de numerar la nivelul acestui operator economic denotă existenţa unor disfuncţionalităţi care trebuie identificate şi asumate corect şi echilibrat, pentru a permite în consecinţă identificarea şi aplicarea unor soluţii economice, în condiţiile legii, pentru o redresare economică rapidă şi pentru recâştigarea poziţiei strategice a Hidroelectrica în economia naţională, conform potenţialului său real”, se spune în comunicat.

Mai mulţi bancheri au criticat în termeni duri decizia Guvernului de a introduce în insolvenţă una dintre cele mai mari companii de stat, menţionând printre altele că în urma acestei hotărâri băncile care au creditat Hidrolectrica vor fi nevoite să constituie provizioane, iar investitorii străini vor privi cu neîncredere România.

Avocatul Remus Borza, care deţine firma Euro Insol, desemnată administrator judiciar al Hidroelectrica, a declarat luni pentru MEDIAFAX că băncile cu expunere pe Hidrolectrica nu au motive de îngrijorare în privinţa recuperării banilor, întrucât compania are fondurile necesare pentru achitarea plăţilor.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a intrat în insolvenţă în 20 iunie, la solicitarea Consiliului de Administraţie al companiei.

Consiliul de Administraţie a motivat intrarea în insolvenţă prin scăderea cifrei de afaceri şi a creşterii datoriilor, pe fondul unui „dezastru de management” şi a secetei din 2011.

Ministerul Economiei susţine, în comunicatul transmis luni, că restructurarea companiei nu va afecta contractele de credit ale Hidroelectrica cu instituţiile financiare.

„Nu este avută în vedere şi nu va fi promovată vreo măsură care ar putea afecta parteneriatul Hidroelectrica cu băncile finanţatoare, precum anularea unor datorii, restructurarea unor împrumuturi sau alte modificări ale programelor de creditare/rambursare aflate în vigoare la data deschiderii procedurii de reorganizare judiciară”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

De asemenea, prin reorganizare nu se intenţionează nici înstrăinarea unor active „dedicate sistemului energetic naţional”, diminuarea capacităţilor de producţie a electricităţii, reducerea „forţei de muncă sau a remunerării muncii în Hidroelectrica”, precum nici vânzarea acţiunilor deţinute de stat.

„Procedeul de privatizare avut în vedere este prin emiterea de acţiuni pentru majorarea capitalului social şi vom utiliza toate mijloacele necesare pentru respectarea termenelor asumate cu instituţiile financiare internaţionale în ce priveşte guvernanaţa corporatistă şi listarea pe bursă”, se mai spune în comunicat.

Guvernul s-a angajat în negocierile cu FMI să vândă la bursă 10% din acţiunile Hidroelectrica până finele acestui an.

Hidroelectrica are 5.200 angajaţi, număr care creşte la 7.700 dacă sunt luaţi în considerare şi filialele Hidroserv.