Hossu, despre Legea salarizării: Este o lege proastă. Trebuie lucrat mai mult pentru a face o lege adecvată

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘În continuare sunt excluse entităţi, în mod nejustificat, precum BNR, ASF, etc. Baza 1 este prevăzută la 1.625 lei, deci datorită creşterii salariului minim la 2.000 lei, primele 41 de clase sunt comprimate; de aici şi încercarea prin studiu a acestui guvern de a îngheţa salariul minim garantat în plată pe economie. În practică, se va continua apariţia aplicării neunitare, deoarece Ministerul Muncii nu îşi asumă aplicarea printr-o metodologie unitară, aplicarea atât în gestiune cât şi la control este lăsată la nivel de ministere, deci a interpretării personale a unor persoane de la departamentele de resurse umane’, afirmă Bogdan Hossu, comentând proiectul de lege de salarizare unică bugetară.

Acesta declară că proiectul de lege generează ambiguitate pentru că se dau creşteri procentuale, care vor genera ‘interpretări personale’, în loc să se dea câte o grila clară pentru fiecare an de aplicare.

‘Se dau 116 clase (valorile lor nu sunt respectate totdeauna, vezi cazul preşedintelui României prevăzut cu 22.000 lei, nu 21.450 lei cât este în anexă), dar care au pasul foarte diferenţiat, astfel: pas 1% pentru intervalele 1.625-1.678 lei şi între 1.742-1.800 lei, pas de circa 0,2% în intervalele 1.678-1.742 şi între 1.800-1.872 lei, apoi pasul variază în medie în jur de 2,8%, mai puţin când se saltă la înalţii demnitari, salt de 14% şi 10%’, subliniază Bogdan Hossu.

Preşedintele CNS ‘Cartel Alfa’ precizează, totodată, că se scade valoarea sporurilor pe persoană la 25%, plus sporurile de performanţă.

‘Sporurile de performanţă sunt lăsate să fie stabilite de către ordonatorul principal, deci se introduce un mecanism ‘mafiot’ de performanţă; criteriile de performanţă specifice nu sunt definite sau clarificate, fiind lăsate, împreună cu procedura de stabilire, la latitudinea angajatorului (câţi au calitatea, pregătirea de a face acest lucru?). Se introduce un spor de până la 30% pentru posturi greu ocupabile pentru 12 luni, posturi care nu se definesc şi nu se spune ce se întâmplă după 12 luni (reluam procesul şi astfel devine spor permanent)’, comentează liderul sindical.

Hossu mai susţine că se acordă un spor de doctorat de 5.000 lei, o dată la obţinere, fără specificaţia că doctoratul este pe domeniul în care activează. Legea mai conţine şi ambiguităţi în exprimare de tipul: ‘au dreptul’ în loc de ‘i se aplica salariul de bază din funcţia în care sunt numiţi’, atrage atenţia preşedintele Cartel Alfa. Nu în ultimul rând, cumulul de funcţii este limitat la sectoarele sănătate, învăţământ şi cultură, iar orele suplimentare nu se plătesc pentru personalul cu timp parţial, ceea ce este ‘o aberaţie’ care poate deveni periculoasă prin generalizare.

‘Treptele de vechime nu respectă diferenţele de spor de 5% prevăzute (pentru treapta a 4-a şi a 5-a, şi pentru 0-1). Nu există un echilibru intersectorial, adică: a) general maior, contraamiral are clasa 68, profesor universitar cu 25 ani vechime are 71, medic primar are 67, registrator comercial IA (Oficiu Naţional al Registrului Comerţului) are 73, judecător cu peste 20 ani are 99; b) îngrijitor preşcolar cu studii M/G are clasa 14, soră medicală sau maseor studii medii are 8, funcţie corespunzătoare grad agent-agent şef principal de poliţie/penitenciar are 12, asistent maternal profesionist, asistent personal profesionist, părinte social cu studii M/G are 12. În concluzie este o lege proastă şi trebuie lucrat mai mult pentru a face o lege adecvată’, a declarat Bogdan Hossu.

Proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu în sectorul bugetar urmând să fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei.