Hotelierii din Grecia au votat la unison DA. Cum răspund la cele mai grele întrebări despre criză, şomaj, turismul din insule

Care e semnificaţia votului de la referendum? Cum se explică şomajul ridicat în rândul tinerilor? Cine e responsabil de criză? Cum poate deveni Grecia o destinaţie mai ieftină, în ce condiţii? Ce alte sectoare în afară de turism pot deveni competitive ca să susţină economia? Hotelierii din Insulele Rhodos şi Kos cu care a vorbit ECONOMICA.NET răspund la aceste întrebări şi nu numai. 
Cristina Şomănescu - joi, 16 iul. 2015, 21:06
Hotelierii din Grecia au votat la unison DA. Cum răspund la cele mai grele întrebări despre criză, şomaj, turismul din insule

ECONOMICA.NET a fost în Insulele Rhodos şi Kos şi a aflat ce cred marii hotelieri de aici despre cele mai stringente probleme cu care se confruntă Grecia.

Cum au votat la referendum hotelierii din Grecia

„Toţi hotelierii au votat „DA” la referendum, pentru că am spus că mai bine suportăm toate acele taxe decât să fim excluşi din zona euro. Vrem să rămânem în zona euro şi suntem dispuşi să facem orice putem ca să rămânem acolo. Nici nu vrem să auzim de alternativă. Vrem, suntem dispuşi să negociem ca să ne plătim datoria, vom suporta toate creşterile de taxe, ca să stabilizăm situaţia. Noi vom suporta toate creşterile de taxe, pentru că trebuie să rămânem competitivi pe piaţă. Indiferent de ce se va decide, turismul va fi primul sector din economie de care ne vom ocupa. Vreau să cred că Grecia o să rămână în zona euro, nici nu iau în calcul alt scenariu”, a spus pentru ECONOMICA.NET Svinou Konstantina, managing director la Hotel Maritina şi Triton Hotels din Insula grecească Kos.

Semnificaţia votului de la referendum

„Grecii au dreptate când spun că dacă datoria rămâne la nivelul actual, nu vom putea niciodată să o plătim. Vrem să o plătim, nu vrem să părăsim zona euro, dar dacă rămâne aşa, nu avem viitor. Nu ne permitem să facem rost de bani ca să plătim dobânda la datoria acumulată de Grecia, de aceea ne trebuie o înţelegere care să fie corectă pentru toată lumea”, a explicat Svinou Konstantina pentru publicaţia noastră.

„Problema o constituie generaţia tânără (18-35 de ani). Aproape 95% dintre ei au votat „NU” la referendum, pentru că nu au experienţă de muncă şi nu sunt bine informaţi ce înseamnă să fii în zona euro şi ce înseamnă să părăseşti zona euro”, a spus pentru Economica.net Georgios Matsigkos, general manager la Atrium Hotels din Insula Rhodos şi preşedinte la Greek Federation of Hotel Managers Organisation.

Majoritatea tinerilor din Grecia sunt şomeri. Nu vor să muncească sau nu îşi găsesc de muncă?

„Pentru mine şomer înseamnă leneş! Dacă în Atrium Prestige Hotel (din Rhodos) 60% dintre salariaţi sunt localnici, iar 40% dintre angajaţi sunt din restul Greciei, înseamnă că dacă e vreun şomer în Rhodos, atunci are o problemă. Ori e foarte leneş, ori e prost (de vreme ce nu munceşte)”, ne-a răspuns ferm Georgios Matsigkos.

Tinerii spun că vor să muncească, dar nu în condiţii şi salarii de sclav care nu le oferă nicio perspectivă de dezvoltare, potrivit unui localnic cu care ECONOMICA.NET a vorbit pe larg despre acest subiect sensibil în Grecia (puteţi citi aici interviul realizat de Economica.net).

„Dacă cineva e leneş, îşi va găsi scuze ca să nu muncească. Dacă nu e leneş, îşi va găsi de muncă”, a spus ferm pentru publicaţia noastră Georgios Matsigkos.
„În marile oraşe, de exemplu, studenţii care vor să muncească îşi găsesc de muncă, mulţi studenţi muncesc, leneşii nu. Ci aşteaptă ca mama, tata, bunicii să le trimită bani. Această mentalitate trebuie să se schimbe!”, a mai spus pentru Economica.net Georgios Matsigkos.

De ce în Grecia sunt mai mulţi tineri şomeri decât în alte state europene

„Pentru că preferă să studieze decât să muncească. Majoritatea şomerilor sunt absolvenţi de facultate, dar ai specializărilor care nu sunt valorizate acum pe piaţa muncii. Îşi aleg specializări universitare care nu oferă competenţe căutate pe piaţa muncii. Ei vor să studieze, nu-i interesează că specializarea absolvită nu le va aduce un loc de muncă. De exemplu, se formează ca profesori. Dar câţi profesori poate asimila piaţa muncii?”, a declarat Georgios Matsigkos pentru Economica.net.

Dacă nu schimbăm mentalitatea tinerilor, mereu vom avea probleme. Nu putem trăi din banii altora. Nu doar ca ţară, ci la nivel de familie, ne-a spus ferm Georgios Matsigkos.

Cine e vinovat de criză

„Toate guvernele sunt responsabile de situaţia în care am ajuns. Începând din anii ’80. În 2012 ar fi trebuit să negocieze mai bine. Toată lumea din Grecia recunoaşte că Tsipras se străduieşte, face eforturi să negocieze, dar a pierdut mult timp, cinci luni, timp în care am ajuns la nivelul din 2011-2012. Dacă negociezi, o faci ca să-ţi fie mai bine, nu mai rău. Acum încercăm să recuperăm timpul pierdut. Trebuie să găsim o soluţie corectă pe care să ne-o permitem. Vrem ca oamenii să investească în Grecia, dar nu investeşte nimeni când nimeni nu ştie cât vor fi taxele mâine, cât vom plăti TVA mâine”, a mai spus Svinou Konstantina pentru Economica.net.

Ce a contribuit la adâncirea crizei

Sistemul public din Grecia e uriaş (supradimensionat n. red.) şi ineficient. Pe măsură ce a crescut, privaţii au trebuit să îl susţină, să plătească mai multe taxe ca să îl ţină în viaţă, a spus pentru Economica.net Anda Karayianni, expert în turism şi managerul general al hotelului Irene Palace din Rhodos.

Evaziunea fiscală din turismul din Grecia

„O problemă în Grecia se referă la faptul că multă lume nu plăteşte taxe, nu eliberează bon fiscal, nu declară banii câştigaţi. 75.000 de unităţi de cazare bed and breakfast (B&B) din Grecia nu plătesc taxele la stat. Adică 2 miliarde de euro bani nedeclaraţi pe an, ceea ce înseamnă că 500.000 de euro nu ajung, anual, din taxe în buzunarul statului. Guvernele sunt vinovate de această situaţie. Hotelurile care lucrează legal nu pot ascunde banii încasaţi. Nu pot fura de la guvern. Dar acele unităţi de cazare B&B care nu sunt declarate lucrează ilegal. Şi guvernul ştie că lucrează ilegal. Cum stau lucrurile în Grecia: singurii care plătesc taxe sunt cei care lucrează legal, iar ei vor plăti şi mai mult pentru aceste taxe, în timp ce aceia care nu lucrează legal sunt mereu cei mai deştepţi, ei nu plătesc niciodată”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Svinou Konstantina.

Care e amploarea ineficienţei Antifraudei din Grecia în sancţionarea evaziunii fiscale

„Doar acum cinci ani, când UE ne-a dat primii bani, s-au făcut efectiv controale dacă se eliberează bon fiscal. Dar era iarnă, când multe (magazine, taverne, baruri, etc) sunt închise, şi doar vreme de trei luni. De atunci nu s-a mai făcut nimic. Magazinele nu eliberează bon fiscal. Chiar mă mir când mi-l dau (fără să-l fi solicitat eu n. red.)”, a spus pentru ECONOMICA.NET Yanna (40 de ani), localnică din Rhodos.

În această perioadă, magazinele din insulele Rhodos şi Kos eliberează bon fiscal dacă îl ceri explicit, iar unele dintre ele îl eliberează şi fără să-l fi solicitat, însă experienţa noastră în cele două insule nu e relevantă ca să putem face generalizări în nicio direcţie.

Cum poate creşte competitivitatea Greciei

„Trebuie să reducem TVA la hoteluri, restaurante, invers decât ne cere UE. Unele restaurante vor putea suporta creşterile taxelor, altele nu. Ori le suporţi crescând foarte mult preţurile şi atunci te vei prăbuşi, ori dacă eşti jucător puternic, te vei menţine pe piaţă, dar vei avea venituri mai mici. Deci măsurile de creştere a competitivităţii sunt total opuse celor pe care ni le cere UE. E logic că trebuie să scazi taxele ca să devii competitiv„, a mai spus pentru ECONOMICA.NET Svinou Konstantina.

„Pe lângă turism, agricultura poate deveni suficient de competitivă pe termen lung încât să susţină economia Greciei, a mai spus pentru publicaţia noastră Georgios Matsigkos, general manager la Atrium Hotels din Insula Rhodos şi preşedinte la Greek Federation of Hotel Managers Organisation.

„Fiecare gospodărie are o mică grădină în care obişnuiau să producă pentru consum propriu şi ce le rămânea vindeau. Dar în ultimii ani nimeni n-a mai investit în agricultură. E mai uşor să lucrezi în turism, dar doar pe insule, nu în restul Greciei. OK. Vom avea mai mulţi turişti, dar nu trebuie să ne focalizăm doar pe afacerile în turism (ca să susţinem întreaga economie). Turismul nu poate susţine toată economia. Nu se poate!”, a mai spus Georgios Matsigkos pentru ECONOMICA.NET.

Un alt hotelier, Anda Karayianni, expert în turism şi managerul general al hotelului Irene Palace din Rhodos, ne-a spus că doar fructele, legumele, produsele de brutărie şi uleiul îi sunt furnizate la hotel de către producătorii locali. Restul produselor de care are nevoie pentru buna funcţionare a afacerii sunt importate.

În ce condiţii poate deveni Grecia o destinaţie mai ieftină

„Doar dacă se va aproviziona cu majoritatea produselor necesare bunei desfăşurări a business-ului în turism din producţia locală, şi nu din import. Dacă importăm tot, nu e fezabil să devenim o destinaţie mai ieftină. Importăm produse şi exportăm bani. Trebuie să producem mai mult, nu neapărat în insule, ci în restul Greciei, încât majoritatea produselor de care avem nevoie să fie din producţia locală. Asta va contribui la ieftinirea vacanţelor în Grecia”, a mai spus Georgios Matsigkos pentru Economica.net.

Nu poţi să oferi servicii de calitate cu angajaţi puţini şi prost plătiţi

Creştem competitivitatea prin creşterea calităţii serviciilor, mai ales în turism. Dar nu poţi oferi servicii de calitate în turism dacă reduci personalul, a spus pentru ECONOMICA.NET Georgios Matsigkos, general manager la Atrium Hotels din Insula Rhodos şi preşedinte la Greek Federation of Hotel Managers Organisation.

Ca să ai personal educat (angajaţi care vorbesc limbi străine, de exemplu), trebuie să-l plăteşti mai bine, a spus ferm Svinou Konstantina pentru publicaţia noastră.

Cum sunt motivaţi angajaţii din turism să performeze

„În fiecare an, la începutul sezonului, organizăm seminarii cu profesori universitari, specialişti în turism. Nu doar pentru hotelurile mele. La fiecare trei săptămâni noi, cei de la Greek Federation of Hotel Managers Organisation, organizăm un forum cu toţi managerii de hotel, în care discutăm cum să creştem calitatea, întotdeauna focusul e pe calitate. Deşi legea spune să scădem salariile, noi nu le-am tăiat; le dăm angajaţilor lunar, extrabonus, după evaluările tour operatorilor şi ale noastre. Plătim salariile la timp, niciodată nu am întârziat plata lor. Dacă avem o creştere a cifrei de afaceri, nu e corect să nu le dăm şi lor bonusuri”, a explicat Georgios Matsigkos pentru Economica.net.
„Ce să le spui angajaţilor? Afacerile au crescut, hotelurile au rezultate foarte bune şi vă reduc salariile? Ca să fiu cinstit, e stupid să faci asta! Îi plătim mai mult, drept care aşteptăm de la ei mai mult (n. red. să fie mai performanţi)”, ne-a mai spus Georgios Matsigkos.

Majoritatea salariaţilor din insula Rhodos sunt localnici

„Pe insulă (Rhodos), majoritatea angajaţilor din turism sunt din Rhodos, foarte puţini sunt din restul Greciei şi imigranţi. De obicei, studiază altă specializare şi la absolvire se angajează în turism, pentru că ştiu că trăim din afacerile în industria turismului. În Atrium Platinum Hotel 85% dintre angajaţi sunt localnici, în Atrium Palace Hotel 90% dintre salariaţi sunt localnici, în vreme ce în Atrium Prestige Hotel în jur de 60% dintre salariaţi sunt localnici iar 40% dintre ei sunt din restul Greciei, din Salonic, pentru că ştiu că acolo au probleme din cauza crizei. Avem şi câţiva imigranţi, pentru că noi (emfatic) vrem să lucrăm cu ei”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Georgios Matsigkos.
Anda Karayianni ne-a spus că 90% dintre salariaţii hotelului pe care îl conduce sunt localnici.

Acest material a fost realizat în intervalul 11-13 iulie 2015, în Insulele Rhodos şi Kos, în cadrul unui infotrip organizat de ANAT. Fotografiile au fost făcute de publicaţia noastră în aceeaşi perioadă.

Te-ar mai putea interesa și
Autostrada Braşov-Tg.Mureş-Cluj-Oradea – Egis continuă supervizarea lucrărilor pentru încă două subsecţiuni, pentru 5, 8 milioane de euro
Autostrada Braşov-Tg.Mureş-Cluj-Oradea – Egis continuă supervizarea lucrărilor pentru încă două subsecţiuni, ...
Egis a semnat un contract de 5,8 milioane de euro cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru a asigura servicii suplimentare de supervizare a proiectării şi......
Un nou parc fotovoltaic de mari dimensiuni din sudul României este aproape de faza testelor. Va începe producția luna viitoare
Un nou parc fotovoltaic de mari dimensiuni din sudul României este aproape de faza testelor. Va începe producția luna ...
Un parc fotovoltaic dezvoltat în județul Călărași se pregătește să intre în teste și, potrivit unor surse din piață, ...
FNGCIMM profit de 140 de mil de lei la 9 luni. 127.163 de credite persoane fizice au beneficiat de amânarea la plată a ratelor în ultimii doi ani
FNGCIMM profit de 140 de mil de lei la 9 luni. 127.163 de credite persoane fizice au beneficiat de amânarea la plată a ...
La finalul trimestrului al III-lea, Fondul Naţional pentru Garantarea IMM-urilor (FNGCIMM) a înregistrat un profit de 140 ...
Reuters – Italia ar putea impune o taxă pe veniturile excesive ale companiilor energetice
Reuters – Italia ar putea impune o taxă pe veniturile excesive ale companiilor energetice
Italia intenţionează să introducă anul viitor o taxă excepţională unică de 50% pe veniturile companiilor energetice ...