Ilan Laufer: Îi sfătuiesc pe tineri să aibă curaj să-şi deschidă o afacere, pentru că merită riscul

Tinerii români ar trebui să-şi ia inima-n dinţi şi să-şi asume deschiderea unei afaceri, întrucât, dacă au o idee bună şi sunt dispuşi să muncească, visurile lor pot deveni realitate, susţine Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, într-un interviu acordat AGERPRES.
Economica.net - mie, 23 aug. 2017, 08:42
Ilan Laufer: Îi sfătuiesc pe tineri să aibă curaj să-şi deschidă o afacere, pentru că merită riscul

El a oferit propriul exemplu, arătând că şi-a deschis o firmă în timp ce era angajat într-o multinaţională şi, după mai multe luni în care a testat afacerea, s-a dedicat cu totul propriului business. Iată cum multinaţionalele pot deveni un fel de şcoală de unde tinerii pot ‘fura’ cunoştinţe pe care să le aplice apoi în afacerile lor, spune ministrul. Cu toate acestea, avertizează Laufer, tinerii antreprenori trebuie să aibă foarte mare grijă la partea administrativă a unui business, pentru că, altfel, riscă să iasă din legalitate.

Printre problemele cele mai mari cu care se confruntă IMM-urile, ministrul a identificat subfinanţarea, dar şi lipsa forţei de muncă. În acest sens, Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri ar trebui să se axeze mai puţin pe programul Prima Casă, aşa cum se întâmplă acum, şi să se orienteze mai mult spre sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii pentru a accesa credite bancare. În ceea ce priveşte forţa de muncă, Laufer a arătat că a propus în Guvern un program de repatriere a românilor care au plecat să lucreze peste hotare.

Ministrul a vorbit, în interviu, şi despre modul în care vrea să construiască un ecosistem antreprenorial în România, dar şi despre faptul că foarte multe mari companii internaţionale, precum Mitsubishi, analizează posibilitatea unor investiţii considerabile în România.

Care sunt principalele probleme cu care se confruntă IMM-urile din România?

Ilan Laufer: Sunt mai multe probleme, dar noi suntem orientaţi spre a găsi soluţii, iar în programul de guvernare cred că avem destul de multe soluţii care vin pentru a remedia pentru problemele care există. O problemă serioasă este cea legată de finanţare şi deja lucrăm în acest sens, nu doar prin programe guvernamentale care oferă sprijin pentru IMM-uri, cum ar fi Start-Up Nation, cel de internaţionalizare, de microindustrializare şi comerţ şi servicii, care sunt programe care însumează fonduri de la buget şi fonduri europene de două miliarde de lei pentru anul 2017. Încercăm să avem o discuţie permanentă şi cu reprezentanţii băncilor, care ar trebui să dea drumul la o finanţare mai responsabilă şi mai bine structurată pentru mediul de afaceri, dar şi pentru start-up-uri şi am operat deja nişte modificări de când sunt în funcţie şi am dorit să existe o coerenţă în ceea ce înseamnă programele de susţinere care vin din partea ministerului şi a Guvernului.

Prin urmare, pentru programele pentru servicii-comerţ şi microindustrializare, care sunt programe care susţin companiile existente, am scăzut durata obligatorie de activitate de la doi ani la un an pentru a se putea înscrie. Aşa că avem, în clipa asta, Start-Up Nation, care se adresează companiilor care au până într-un an vechime, după care avem programul de internaţionalizare care se adresează tuturor companiilor, indiferent de vechime, şi avem două programe specializate pentru întărirea capacităţilor şi extinderea businessului companiilor existente: programul de servicii şi comerţ, care are un grant maxim de 250.000 de lei, cu o contribuţie minimă proprie de 10%, în comparaţie cu Start-Up Nation, unde nu există o contribuţie proprie. La microindustrializare, grantul este de 450.000 de lei pentru fabrici şi făbricuţe care doresc să-şi extindă activitatea.

Start-Up Nation s-a bucurat şi se bucură de un mare succes, au fost peste 19.000 de societăţi comerciale care s-au înscris în program, iar numărul societăţilor înfiinţate în acest an a crescut cu aproape 50% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2016. Cred că acest lucru se datorează şi programului Start-Up Nation şi măsurilor din programul de guvernare.

Cum aţi informat antreprenorii sau tinerii care vor să devină antreprenori despre aceste programe?

Ilan Laufer: La aceste programe se adaugă cele care se ocupă direct cu educaţia antreprenorială, cum ar fi EMPETREC, am avut caravana Start-Up Nation, care a fost în peste 35 de judeţe de la începutul anului şi cred că acest lucru a încurajat foarte mulţi tineri şi avem o cotă neaşteptat de ridicată atunci când discutăm de noi locuri de muncă create prin Start-Up Nation, în total 45.000 de locuri de muncă create anul acesta dacă am putea să-i finanţăm pe toţi. Pentru cele 8.700 de firme pe care le vom finanţa prin acest program vor fi create peste 21.000 de noi locuri de muncă, ceea ce, din punctul meu de vedere, este un succes foarte mare.

Aici avem un procent semnificativ de tineri absolvenţi, şomeri şi persoane cu dizabilităţi care se află printre cei ce urmează să fie angajaţi şi, mai mult decât atât, avem 45% femei antreprenor în programul Start-Up Nation, ceea ce este ceva care pe mine mă bucură foarte mult şi îmi arată că această campanie de educare şi informare în zona aceasta a avut un efect mult aşteptat.

 Care sunt priorităţile pentru perioada următoare?

Ilan Laufer: Lucrăm în acest moment la un pachet legislativ care include trei legi: Legea prevenţiei, care şi-a schimbat denumirea în Legea prevenirii, Legea parteneriatului public-privat şi Legea lobby-ului.

Dacă vorbim de Legea prevenirii, inspectorii vor fi obligaţi pentru mai mult de 500 de contravenţii să aplice prevenţie şi informare şi doar după o perioadă de 90 de zile de la control pot reveni şi amenda societatea respectivă. Ne dorim foarte mult ca această lege să fie aplicată în spiritul şi în litera ei. Noi, ca minister, vom înfiinţa într-un an şi un portal unde cei care vin în control, indiferent de instituţie, şi cei care sunt controlaţi să aibă un acces foarte clar la bunele practici, la obligaţiile şi drepturile pe care le au în timpul controlului şi nu ne mai dorim să existe situaţii în care pentru aceeaşi contravenţie să se aplice sancţiuni diferite. Totodată, pe acest portal se vor găsi şi care sunt sancţiunile pentru diverse contravenţii pe care o societate le poate comite, câteodată fără să-şi dea seama.

Avem în acest moment în dezbatere publică noua lege a parteneriatului public-privat, simplificată, inclusiv cu normele metodologice de aplicare, ceea ce pentru noi a fost o prioritate absolut zero. Avem în această perioadă întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor statului, dar şi cu mediul privat şi cu cei care doresc să se implice pentru a perfecţiona acest text de lege înainte să fie asumat.

Avem şi Legea lobby-ului, pe care, din motive obiective, eu o duc mai mult înspre direcţia unei legi a transparenţei intereselor şi a transparenţei deciziilor în administraţia publică şi în acest sens ne inspirăm din modelul european, acela de a avea un registru de interese şi de transparenţă. Încă lucrăm la forma finală a legii şi dorinţa noastră este să permitem întregului mediu de afaceri să aibă o deschidere mai mare şi o bază legală pentru a discuta problemele la zi de investiţii, de legislaţie, cu guvernanţii şi cu aleşii locali. În ultimii ani s-a creat un fel de reticenţă, oamenii de afaceri sunt destul de reticenţi să colaboreze cu statul, îşi doresc acest lucru, dar vor să aibă un cadru legal care defineşte ce este corect şi ce este ilegal.

Aţi spus de mai multe ori că vreţi să existe un ecosistem antreprenorial în România. Cum veţi face asta?

Ilan Laufer: O prioritate pentru mine ca ministru este să pun bazele unui ecosistem antreprenorial în România. Asta înseamnă implicarea universităţilor, a incubatoarelor de afaceri, cu o legislaţie coerentă pentru a putea avea în România surse de finanţare alternativă, cum ar fi crowd funding, angel investors, venture capital, fintech şi aşa mai departe. Probabil zonele de IT şi software sunt zonele maxime de explorat şi de exploatat în acest sens.

Pe de altă parte, vrem să avem o politică unitară, care să se axeze pe potenţialul ţării noastre şi în acest sens urmează să avem mai multe summit-uri în ţară, care vor avea o componentă de educaţie, de informaţie, de resurse alternative de finanţare, de mentorat, de companii mari care doresc să se implice în dezvoltarea companiilor start-up şi vom încerca ca prin aceste evenimente să identificăm care sunt companiile actuale care au potenţial să intre în incubatoarele pe care le avem în România.

Sunt nemulţumit de modul în care aceste incubatoare funcţionează şi voi face o propunere de ajustare legislativă în acest sens. Pentru că, în clipa aceasta, din păcate foarte multe dintre incubatoare nu-şi ating scopul de a incuba companiile, de a le fi un real sprijin la început, nu există o colaborare cu universităţile şi cu sursele de finanţare.

Aţi menţionat problema lipsei finanţării pentru IMM-uri şi aţi spus că aţi vorbit cu băncile despre acest lucru. Ce spun băncile?

Ilan Laufer: În primul rând, în acest moment, băncile cred că îşi doresc să se concentreze şi cred că şi statul român îşi doreşte să se concentreze atunci când vine vorba de garantarea unui credit sau de creditare în general şi pe performanţă. Ca idee, am înţeles de la actualul director al Fondului de Garantare pentru IMM-uri, Alexandru Petrescu, care este fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, că peste 70% din fonduri erau alocate pentru programul Prima Casă. Prima Casă este un program foarte bun, esenţial, dar totuşi cred că Fondul de Garantare ar trebui să schimbe puţin această politică, iar Alexandru Petrescu exact cu această idee a venit, că doreşte să fie mult mai activ pentru a susţine companiile mici şi mijlocii.

Acum noi discutăm să vedem dacă putem veni cu o variantă şi pentru cei care nu au primit finanţare în cadrul Programului Star-Up Nation. Am spus că până la începutul lunii septembrie vom veni şi vom spune concret dacă partenerii de implementare sunt dispuşi, că singuri nu putem să o facem, să găsim o soluţie alternativă de finanţare pentru cei care nu au luat finanţare prin acest program. Mă simt responsabil să fac tot ce-mi stă în putere pentru acele 11.000 de companii care totuşi au depus un efort. Este clar că avem acolo un potenţial uriaş de antreprenori care, în cazul în care le vom oferi un acces la o finanţare garantată cu condiţii speciale, totuşi, o bună parte dintre ei vor continua acest start.

Avem nevoie de foarte multe sesiuni de informare, iar acest summit-uri pe care le vom face în ţară vor fi esenţiale. Acolo vom prezenta produse de finanţare alternative, vom explica ce înseamnă să-şi asumi un risc, de ce este important să-ţi asumi un risc, indiferent dacă vei reuşi sau nu, vom explica care sunt primii paşi pe care un antreprenor trebuie să îi facă atunci când se gândeşte la un business, cum se construieşte un plan de afaceri şi un cash-flow. Vom aduce acolo companii mari care vor analiza diverse companii mai mici şi poate le vor oferi sprijin inclusiv financiar. Vom aduce mentori. Vrem să fie în cel puţin 8 regiuni din ţară, în lunile octombrie-noiembrie. Asta este parte din procesul de creare a ecosistemului.

Bineînţeles că acolo unde există deschidere şi există idei, şi băncile, în funcţie de politicile pe care Guvernul le propune, pot fi mai active în această zonă. Şi băncile spun acelaşi lucru, că una dintre cele mai mari probleme a IMM-urilor în România este subfinanţarea, subfinanţarea, subfinanţarea.

Evident că există şi o problemă cu forţa de muncă în România. Din păcate, când discuţi de integrare europeană, reversul medaliei este că oamenii au dreptul să plece să muncească unde doresc. Pe de o parte, trimit mulţi bani în România, ceea ce este bine, ajută familiile de aici, dar pe de altă parte, dispare forţa de muncă din ţară. Aici trebuie să ne gândim foarte bine la anumite soluţii. Eu am propus să discutăm acest lucru în detaliu în Guvern şi să vedem ce am putea face ca România să devină atractivă pentru o masă foarte mare de români plecaţi. Sunt în jur de 4 milioane, nu spun că se vor întoarce toţi, dar şi 10% dacă reuşeşti să-i aduci printr-un program de repatriere înapoi în ţară, înseamnă 400.000, ceea ce este esenţial pentru noi. Evident că sunt şi alte soluţii, dar eu cred că aceste două chestiuni reprezintă principalele două probleme.

Cum ajutaţi antreprenorii să depăşească hăţişul birocratic cu care se luptă zi de zi?

Ilan Laufer: În primul rând, o altă măsură care a fost implementată şi livrată în decembrie anul trecut a fost eliminarea celor 102 taxe nefiscale, printre care şi taxa de mediu, dacă nu greşesc, taxele pentru permis, ceea ce a însemnat o tăiere masivă a birocraţiei în prima etapă. Din câte ştiu, în programul de guvernare este prevăzut ca, în anul 2018, acest număr al taxelor şi impozitelor să mai scadă o dată şi să se ajungă undeva la 50 de taxe fiscale şi para-fiscale, care să rămână în total.

O prioritate a Guvernului este digitalizarea serviciilor publice. În clipa în care totul va putea fi online, lucrurile vor fi mult, mult mai simple şi cred că avem şi anumite ţări vecine care ar putea să ne inspire, poate chiar să avem un proiect mai eficient. Până în anul 2019, ne dorim, cel puţin în zona aceasta de taxe şi impozite, ca toţi cetăţenii să aibă varianta de a-şi achita taxele şi impozitele online. Din 2019, ne dorim deja să se simtă în viaţa de zi cu zi că România merge cu paşi foarte repezi să digitalizeze partea de administraţie publică.

Cum stă România la capitolul IMM-uri faţă de alte ţări?

Ilan Laufer: Nu pot să vă spun că stă nici foarte rău, dar eu cred că potenţialul companiilor mici şi mijlocii din România este mult mai mare dacă o luăm ca şi reprezentare din PIB. Dacă ne luăm după câţi oameni lucrează în IMM-uri cu mari firme, nu stăm foarte rău. Ştiu că putem fi cu mult mai eficienţi. IMM-urile din România pot fi mult mai eficiente, dar pentru asta avem nevoie de mai multe elemente. Avem nevoie de legi la care deja lucrăm, avem nevoie de un cadru foarte bine gândit, avem nevoie de sesiuni de participare, informare şi educaţie antreprenorială. În acest moment, se fac nişte paşi mari în această direcţie.

Cred că România câştigă de la an la an şi prin prisma prezenţei companiilor multinaţionale. Am spus-o şi o repet: inclusiv eu am lucrat la companii multinaţionale şi vreau să vă spun că know-how-ul pe care îl am astăzi este furat, între ghilimele, de la locul de muncă. Amprenta acestor companii şi a modului lor de organizare şi structurare, într-adevăr cred că a dus la înfiinţarea a foarte multe companii româneşti. Acesta a fost şi cazul meu şi am activat apoi timp de 13 ani cu propria firmă. Sunt convins că nu sunt singurul caz. Cred pe timp ce trece, România devenind o ţară din ce în ce mai atractivă, şi în ţara noastră soseşte mult know-how, şi lucrul acesta se răspândeşte natural în piaţă. Nu se mai poate compara mediul de afaceri care funcţiona în 2006 – 2007 şi felul în care se desfăşoară astăzi. Eu cred că sunt deja diferenţe majore.

Ce sfaturi le daţi tinerilor care vor să devină antreprenori?

Ilan Laufer: Să aibă curaj, asta în primul rând. Pot să aibă o idee foarte bună şi, din lipsă de curaj, să rămână la nivel de idee. Nu se întâmplă nimic, merită să rişte. Pentru asta fost introdus inclusiv programul Start-Up Nation. Pentru a aduce cât mai mulţi tineri în zona antreprenoriatului. Lucrul acesta îl transmit tuturor: să aibă curaj, să aibă o mentalitate corectă.

O mare, mare problemă în România este lipsa asumării. Am o idee foarte bună, dar mă gândesc la ea în timpul meu liber şi mă simt bine. După aia mă duc tot la job. Este şi acesta un mod de abordare, dar nu uitaţi că vă puteţi face o firmă fiind angajat în altă parte. Eu aşa am procedat. Înainte să fiu sigur că firma mea porneşte, am fost şi angajat, şi aveam şi firmă. Încercam să mă ocup o oră, două, trei pe zi de firmă să văd dacă mă descurc, şi eram şi angajat. Aşa am simţit eu felul acesta în care am spus că e risc major, mi-l asum, simt că este o oportunitate. Am testat în paralel două-trei luni, după care am zis ‘Ok, plec în firma mea, este momentul’. Toţi au zis că sunt nebun, că las o poziţie într-o multinaţională şi mă duc eu să încerc să-mi fac o firmă, mai ales că eram foarte tânăr. Dar am spus că asta este ceea ce simt. Şi asta le spun tuturor: curaj, foarte mult curaj şi să-şi asume.

Şi dacă nu au reuşit anul acesta cu Start-Up Nation, se pot înscrie anul viitor. Totuşi, este un program fără precedent în care finanţăm aproape 8.800 de companii pe an şi per total se creează în economie 21.000 de locuri de muncă.

Ce greşeli credeţi că fac cel mai mult antreprenorii?

Ilan Laufer: Cred că neglijează partea administrativă a unui business şi cred că neglijează puţin principii esenţiale ca lucrurile să funcţioneze. De asta spun că informaţiile şi educaţia în antreprenoriat sunt baza, pentru că poţi să comiţi anumite greşeli banale care să pună capăt firmei tale. Şi nu cred că este cazul, pentru că de foarte multe ori n-avem putere să ne concentrăm pe lucruri care sunt birocraţie, sunt hârţogăraie, nu le înţelegem, mai puţin sau mai mult, vrem să ne concentrăm pe partea de a crea un produs, de a vinde un serviciu şi uităm că exista şi lucrurile astea şi ne trezim că vin aşa, din spate, peste noi: am uitat să fac asta, am uitat să depun asta, asta n-am ştiut să o fac bine…

Şi, într-adevăr, dacă vine un control s-ar putea ca firma să-ţi fie închisă. Evident, nu ai avut niciun fel de rea intenţie, ai încercat să te concentrezi pe ce ai crezut tu că e bine, dar în orice business, ca şi în viaţă, ca să te bucuri de momente frumoase trebuie să construieşti şi să lucrezi mult în spate. Şi lucrul acesta se întâmplă în orice IMM. Trebuie să ai actele la punct. Trebuie să ai o structură în care ai un control pe ceea ce faci. Inclusiv dacă ai doi angajaţi nu este ceva simplu. Ai furnizori, ai clienţi. Deci este foarte bine să se organizeze şi să se structureze dacă vor să aibă şanse de reuşită. Şi să cheltuiască din acele încasări pe care le au fix cât ştiu ei că sunt de fapt banii lor, fiindcă de foarte multe ori încasezi o factură mai mare şi e sărbătoare. Uiţi că ai şi furnizori, şi TVA, şi impozit şi salarii şi nu ştiu ce. Deci, să se bucure mai puţin pe partea asta şi să gândească mai pragmatic.

Este mai solicitant postul de ministru decât cel de antreprenor?

Ilan Laufer: Este cel mai solicitant post pe care l-am ocupat până acum în carieră. Şi cel de secretar de stat a fost unul foarte încărcat. Am fost în peste 35 de judeţe promovând Start-Up Nation, dar a fost mai uşor. A fost mai uşor din punctul de vedere în care nu aveam atâta responsabilitate pe umerii mei. Era ministrul peste mine şi atunci mă simţeam mai liber. Dar acum, într-adevăr este o încărcătură, o responsabilitate uriaşă. Mă bucur pe de o parte că din programul de guvernare îmi revin anumite măsuri esenţiale pentru mediul de afaceri: parteneriatul public-privat, Legea prevenirii, Legea lobby-ului, pe de o parte, şi programele de susţinere, Start-Up Nation fiind cel mai mare de acest fel de până în acest moment, şi un buget de două miliarde de lei pentru ajutorarea companiilor româneşti, în principal, că acolo se duc banii. Este susţinerea capitalului autohton care pentru noi este o prioritate.

Şi anul viitor gândim un program de susţinere a capitalului autohton, dar să ne axăm pe acele sectoare unde într-adevăr avem o reprezentare solidă din partea companiilor româneşti. Cred că este foarte important acolo unde avem o piaţă în care companiile româneşti deţin în continuare peste 50% din acea piaţă să o dezvoltăm, pentru că avem, din păcate, şi zone unde companiile româneşti au rămas 10-15%. Şi cred ca interesul oricărui guvern este să susţină cât poate de mult capitalul autohton. Şi lucrul acesta pentru mine este o prioritate.

Despre internaţionalizare ce ne puteţi spune?

Ilan Laufer: Internaţionalizarea este un program care oferă companiilor din România posibilitatea să acceseze granturi nerambursabile de până în 50.000 de lei, cu un aport propriu de 10%, dar le oferă posibilitatea să participe în mod individual la misiuni economice, târguri, să-şi construiască un stand, să-şi pregătească personalul în străinătate sau în România, prin cursuri de perfecţionare, să-şi creeze imaginea pentru brand, să-şi construiască un site sau o aplicaţie pe telefon pentru produsul sau brandul lor. Am inclus o gamă foarte, foarte largă.

Există o singură condiţie: să fie produs în România acel produs, acel serviciu. Şi anul viitor avem chiar un buget de patru ori mai mare pentru programul de internaţionalizare. Este un program care le va permite companiilor din România să facă un pas înainte şi să fie cel puţin la nivelul firmelor din străinătate care au susţinere în acest sens.

Şi câte firme s-au înscris?

Ilan Laufer: Noi, în conformitate cu sumele alocate, puteam să finanţăm anul acesta undeva la 100 de firme. Şi s-au înscris 383, mult mai multe, de 3-4 ori mai multe, din care au optat 39% dintre cheltuieli pentru târguri şi expoziţii internaţionale, 15% pentru site-uri şi aplicaţii de mobil, 10% misiuni economice în străinătate, 10% crearea identităţii vizuale şi tot aşa… Deci sumele s-au împărţit în acest fel.

De ce credeţi că până acum firmele româneşti nu au fost prea interesate să iasă în afara ţării?

Ilan Laufer: Au fost interesate mereu, dar nu au avut întotdeauna condiţiile şi informaţia. Şi noi încercăm să modificăm acest lucru. Există şi Departamentul de târguri din minister, care organizează zeci de târguri. Pot să vă spun că sunt vreo 26 de târguri mari în lume în care România are stand propriu, plus alte târguri, în funcţie de necesităţile pieţei. Încercăm să încurajăm şi acest lucru, pentru că parte din proiectul nostru de a crea ecosistemul România face referire şi la acele start-up-uri care ar trebui să vină cu produse sau servicii care ar putea să fie implementate la nivel global.

Şi asta le transmit în primul rând celor care încep astăzi o afacere: indiferent de ce tip de afacere au să se gândească cum ar trebui să se comporte într-o piaţă globală. Noi nu înţelegem lucrul ăsta, dar deja facem parte dintr-o piaţă globală. Deja internetul şi felul în care se mişcă lucrurile în acest sens reduc distanţele, reduc timpul. Poţi să lucrezi pentru o companie din India sau din Statele Unite. Poţi să lucrezi pentru o companie care se află oriunde pe pământ. Şi poţi să le vinzi şi servicii şi produse. Şi lucrul acesta ar trebui să fie un lucru la care antreprenorii români ar trebui să se gândească.

Există mari companii internaţionale care îşi doresc să vină în România?

Ilan Laufer: Există foarte multe companii internaţionale care vor să vină în România. Şi România reprezintă în primul rând o intrare în piaţa unică europeană, o piaţă cu peste 500 de milioane de locuitori. România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. România are scheme de ajutor de stat pentru companii mari care investesc peste 10 milioane în România şi inclusiv Pirelli, Daimler şi alte companii internaţionale foarte mari au beneficiat în trecut de aceste ajutoare, care s-au demonstrat a fi foarte benefice pentru statul român, pentru că ele produc într-adevăr o nouă industrie şi plus valoare pentru piaţă. Suntem în discuţii cu foarte multe companii.

Vreau să vă spun că sunt şi companii mari care se află în România şi îşi relochează punte de producţie din Europa spre România. Ştiţi foarte bine, Ford urmează să lanseze un nou model în România, la fabrica de la Craiova şi o investiţie de aproximativ 200 milioane de dolari suplimentar pentru tehnologizare şi aşa mai departe. Avem într-adevăr o piaţă foarte atractivă. Trebuie să ne gândim la două direcţii: o dată infrastructura, şi se lucrează evident intens în zona aceasta, şi să reuşim să livrăm forţă de muncă bine calificata, în funcţie de cererea care există în piaţă. Şi lucrul acesta nu este uitat de ecosistem. Fiindcă dorinţa noastră de ecosistem antreprenorial este şi să avem o analiză pe sectoare.

Vă pot da un exemplu: avem absolvenţi, să spunem de facultăţi care au legătură cu partea de IT, tehnologizare, automatică, undeva la 7.000 de absolvenţi care vin în piaţă anual şi cererea astăzi este undeva la 12.000. Deci genul acesta de situaţii concrete ar trebui să încercăm să le rezolvăm, să reuşim să livrăm specialişti atât cât are nevoie piaţa, sau, oricum, cât mai apropiat de aceste valori, reconversie profesională acolo unde este cazul, şi se lucrează la acest lucru. Vă garantez.

Daţi-mi un exemplu de companie mare care nu este în România şi vrea să intre pe piaţa de aici.

Ilan Laufer: Avem inclusiv compania Mitsubishi, care a fost în România şi a verificat. Şi există o dorinţă din partea lor să vină în România. Acum rămâne să vedem. Nu este ceva concret. Există o analiză pe mai multe ţări atunci când discutăm de o firmă atât de mare. Dar acesta este un exemplu care deja a fost dat public şi atunci pot să îl reamintesc. Dar sunt multe companii astăzi, din Japonia, inclusiv din Asia Centrală şi de Est care vor să vină în România. Chiar foarte multe. Şi o mare parte dintre ei verifică deja posibilitatea intrării lor în România. În acest sens chiar, acolo unde este cazul, o să mă deplasez pentru a avea discuţii finale cu reprezentanţii companiilor acestea pentru a le oferi sprijinul Guvernului pentru a veni în România.

Se vorbeşte de faptul că, după ce va înfiinţat Fondul Suveran de Investiţii, numele dumneavoastră ar fi pe lista cu potenţiali şefi pentru acest fond. Puteţi comenta informaţia?

Ilan Laufer: Nu am o astfel de informaţie. O aud de la dumneavoastră în primă fază, deci nu ştiu, nu am auzit aşa ceva. Nu ştiu ce discută presa. Eu până una-alta trebuie să-mi duc la capăt tot ce am de făcut. Mă bucur că s-a recuperat foarte mult din programul de guvernare. Suntem la zi, vă pot spune, chiar cu toate măsurile şi acesta este un lucru care mă încântă, dar mai avem foarte multe de implementat.

În ceea ce priveşte Start-Up Nation, din nou, din punctul meu de vedere nu este suficient să le semnez acordurile de finanţare, să le creez variante de finanţare prin credit punte şi fondul de garantare. Pentru mine este important ca acele firme să reuşească. Este un proiect la care ţin mai mult decât puteţi să credeţi şi succesul acestor companii va fi succesul României. Şi atunci este un proiect care îmi ocupă o foarte mare parte din timp.

Şi la anul vor fi noi ediţii ale acestor programe?

Ilan Laufer: Evident, şi atunci nu ne plictisim. Pentru mine va fi un rezultat foarte mare dacă aceşti 400 de milioane de dolari care se duc anul acesta către companii româneşti, cu susţinere de la stat şi fonduri europene, se vor întoarce înapoi în următorii doi ani la buget. Asta înseamnă că am reuşit să producem o serie de 9.000-10.000 de companii anual şi nu doar că recuperăm banii, avem şi companii care plătesc taxe şi impozite la stat şi creează noi locuri de muncă.

Acesta este, cred eu, principalul obiectiv pe care aş putea să îl am: toţi banii pe care îi investim în aceste companii să se întoarcă la buget sub formă de taxe, impozite, salarii şi contribuţii. Şi lucrul acesta să ofere un apetit şi oricine ar veni, orice guvern care ar fi, să înţeleagă că finanţarea start-up-urilor şi a companiilor româneşti, dar şi a companiilor mici şi mijlocii, indiferent dacă sunt sau nu româneşti, este motorul principal pentru dezvoltarea economiei, aşa o privesc, sau unul dintre principalele motoare.

Te-ar mai putea interesa și
Polonia şi Ucraina își cresc producţiile de cărbune energetic, cel mai poluant combustibil fosil, pentru a face față viitorului sezon rece
Polonia şi Ucraina își cresc producţiile de cărbune energetic, cel mai poluant combustibil fosil, pentru a face față ...
Polonia şi Ucraina cresc producţia de cărbune energetic, cel mai poluant combustibil fosil, pregătindu-se pentru lunile mai reci, în timp ce Europa se confruntă cu o criză de securitate......
Prețul gazelor plătit de consumatorii germani ar putea crește chiar și de trei ori
Prețul gazelor plătit de consumatorii germani ar putea crește chiar și de trei ori
Consumatorii germani s-ar putea confrunta cu o triplare a preţurilor la gaze în următoarele luni, după limitarea livrărilor ...
Lucian Heiuș, președinte ANAF: Reducerea prețurilor carburanților va fi benevolă din partea companiilor. Cred că s-a discutat cu mare parte din industrie
Lucian Heiuș, președinte ANAF: Reducerea prețurilor carburanților va fi benevolă din partea companiilor. Cred că s-a ...
Şeful Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Lucian Heiuş, a declarat, vineri seară, că reducerea de 50 de bani ...
Casa Breslelor, una dintre cele mai vechi clădiri din București, scoasă la vânzare
Casa Breslelor, una dintre cele mai vechi clădiri din București, scoasă la vânzare
Casa Breslelor, una dintre cele mai vechi case din București, este scoasă la vânzare la mai puțin de o jumătate de milion ...