Implementarea programului de asistenţă UE-FMI, printre recomandările CE pentru România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Recomandările făcute ţării noastre, în număr de opt, se referă la implementarea programului de asistenţă UE-FMI, implementarea strategiei bugetare pentru 2014, accelerarea reformelor din sectorul sănătăţii, consolidarea măsurilor active de ocupare pe piaţa muncii, creşterea calităţii şi accesibilităţii educaţiei şi formării profesionale, creşterea eficienţei şi eficacităţii transferurilor sociale, accelerarea eforturilor de consolidare a capacităţii administrative, promovarea competitivităţii şi eficienţei în sectoarele de transport şi energie.

În prezent, România este în faza finalizării punerii în aplicare a celui de-al doilea program de ajustare economică cu UE şi FMI. Programul ar trebui să fie finalizat în mod oficial după o evaluare finală în vara 2013, indică documentul Comisiei Europene, dat publicităţii luni.

Pe ansamblu, economia românească a crescut cu 0,7% în 2012, iar Comisia preconizează o redresare modestă pentru 2013, cu o creştere de aproximativ 1,6%, determinată în principal de cererea internă şi de investiţii. Piaţa forţei de muncă a revenit oarecum în 2012, dar provocări există, în special în ceea ce priveşte rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor. Rata şomajului a scăzut de la 7,4% în 2011 la 7% în 2012, dar şomajul în rândul tinerilor, în prezent aproximativ 23%, este de aşteptat să rămână ridicat, relevă documentul.

România se confruntă, de asemenea, o serie de alte provocări, pe termen mediu, în voinţa de a asigura o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Printre provocări se numără necesitatea de a creşte participarea pe piaţa muncii, pentru a îmbunătăţi competitivitatea globală şi reforma administraţiei publice. Fondurile UE pot oferi o sursă importantă de investiţii publice pentru a sprijini România în abordarea acestor provocări, notează executivul european.

Potrivit Comisiei, România ar trebui să îmbunătăţească între altele colectarea impozitelor şi reforma sistemului de pensii, cu accent pe egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei şi promovarea inserţiei profesionale a lucrătorilor în vârstă.

În ceea ce priveşte reforma sectorului de sănătate, documentul constată că există inegalităţi majore în sistemul de sănătate românesc, în principal ca urmare a utilizării ineficiente a resurselor şi managementului defectuos. Ca urmare, România ar trebui să depună mai multe eforturi de creştere în materie de eficienţă a costurilor sistemului, prin reducerea recurgerii excesive la interări şi prin consolidarea asistenţei medicale primare.

Comisia mai constată că România a avut o rată scăzută a ocupării forţei de muncă în 2012, iar rata ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor a fost printre cele mai mici din UE. România ar trebui să ia măsuri pentru a creşte calitatea politicilor active pe piaţa forţei de muncă şi să pună în aplicare ‘fără întârziere’ Planul Naţional pentru Stimularea Ocupării Tinerilor.

Nivelul populaţiei expuse la risc de sărăcie şi excluziune socială este, de asemenea, foarte mare, iar copiii sunt deosebit de afectaţi, mai constată Comisia, potrivit căreia România trebuie să adopte fără întârziere legislaţia rămasă în acest sens şi să asigure măsuri de activare.

Acelaşi document mai relevă că reforma învăţământului românesc se confruntă cu o provocare majoră în ce priveşte creşterea calităţii educaţiei şi sistemului de instruire. Părăsirea timpurie a şcolii este o la rândul ei provocare importantă. România ar trebui să implementeze reformele din acest domeniu, iar educaţia terţiară ar trebui să fie aliniată cu nevoile de pe piaţa muncii şi să îmbunătăţească accesul persoanelor dezavantajate, conform documentului.

Comisia mai recomandă consolidarea guvernanţei şi a calităţii administraţiei publice, apreciind totodată că autorităţile române ar trebui să depună eforturi pentru a facilita accesul la finanţare şi pentru a reduce povara administrativă asupra IMM-urilor.

României i se recomandă să îmbunătăţească, de asemenea, eficienţa şi independenţa sistemului judiciar şi eficienţa politicilor de prevenire şi combatere a practicilor corupte, în special în domeniul achiziţiilor publice.

Comisia mai recomandă asigurarea liberalizării preţurilor la gaz şi energie electrică şi consolidarea guvernanţei întreprinderilor şi autorităţilor de reglementare de stat şi conexiunilor transfrontaliere. De asemenea, adoptarea internetului de bandă largă în România este, potrivit Comisiei, cea mai scăzută din UE şi ar trebui să fie mai răspândită, în timp ce în domeniul transporturilor este nevoie de un plan cuprinzător pe termen lung.

În acest an, Comisia Europeană a formulat recomandări pentru 26 de ţări (cu excepţia Greciei şi a Ciprului, care, în prezent, pun în aplicare programe de ajustare economică). Aceste recomandări reflectă progresele realizate începând din 2013, atunci când a avut loc prima rundă de recomandări, care a generat rezultate pozitive.

Recomandările specifice fiecărei ţări vor fi discutate de liderii Uniunii şi de miniştrii UE în luna iunie. Acestea vor fi adoptate oficial de către Consiliul UE al miniştrilor de finanţe la data de 8 iulie. În continuare va fi la latitudinea statelor membre să pună în aplicare aceste recomandări, prin adoptarea lor în momentul elaborării bugetelor lor naţionale şi a altor politici relevante pentru 2015.

Recomandările formulate în temeiul Pactului de stabilitate şi de creştere vor fi dezbătute şi adoptate în cadrul Consiliului miniştrilor de finanţe din 20 iunie.