Înalta Curte a refuzat să se pronunțe asupra modului în care ar trebui impozitate tranzacțiile cu criptomonede efectuate înainte de 2019

Înalta Curte de Casație și Justiție a refuzat să se pronunțe asupra modalității de impozitare a monedelor virtuale tranzacționate înainte de momentul 2019, atunci când aceste instrumente financiare nu erau menționate expres în legislația națională. Judecătorii Înaltei Curți au decis că sesizarea Curții de Apel Pitești, instanța care a trimis chestiunea de drept spre dezlegare, nu a indeplinit condițiile de admisibilitate.
Alina Stanciu - mar, 25 mai 2021, 22:02
Înalta Curte a refuzat să se pronunțe asupra modului în care ar trebui impozitate tranzacțiile cu criptomonede efectuate înainte de 2019

Înalta Curte de Casație în Justiție (ÎCCJ) s-a pronunțat, ieri, într-un dosar privind modalitatea de impozitare a tranzacțiilor cu monede virtale (criptomonede) realizate înainte de 2019. Judecătorii, care au fost sesizați să se pronunţe pentru dezlegarea chestiunii de drept de către Curtea de Apel Piteşti, au respins cererea ca inadmisibilă.

În consecință, decizia finală în această speță o va lua Curtea de Apel Pitești, soluția acesteia urrmând a constitui jurisprudență.

Instanța nu și-a motivat încă decizia.

Economica a scris în luna februarie 2021 despre un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Pitești care ar fi putut deveni “regula” în ceea ce privește tranzacțiile cu monede virtaule efectuate înainte de 2019, în cazul în care asupra speței s-ar fi pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție.

Aceasta în contextul în care, judecătorii Curții de Apel Pitești au solicitat ÎCCJ să decidă dacă veniturile obținute din tranzactiile cu criptomonede înainte de 2019 trebuie sau nu trebuie impozitate prin asimilarea lor la „venituri din alte surse” În funcție de decizia ÎCCJ, românii care au tranzacționat monede virtuale înainte de acest an ar fi putut plăti impozit pentru ele, în cazul unor controale.

Istoria speței care putea clarifica modul de impozitare a tranzacțiilor cu criptomonede

 În 2019, un cetățean din Râmnicu Vâlcea care tranzacționase criptomonede înainte de acel an a depus o contestație împotriva unei decizii de impunere emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea. În iulie 2020, el a câștigat, în orimă instanță, în fața ANAF, dar instituția statului a făcut recurs, iar Curtea de Apel Pitești care judecă această cauză a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a clarifica situația.

Mai exact, problema pe marginea căreia trebuia să se pronunțe ÎCCJ era următoarea: “În raport de principiul fiscal al certitudinii impunerii, art. 3 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, respectiv art. 3 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 30/2019 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, veniturile din transferul de monedă virtuală trebuiau considerate venit impozabil „din alte surse” în accepţiunea art. 78 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, respectiv art. 114 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, beneficiarului obligaţiei revenindu-i obligaţia declarării acestuia? „nţa publică din 24 mai 2021.

Altfel spus,  Înalta Curte trebuia să decidă dacă veniturile obținute din tranzacțiile cu criptomonede înainte de 2019 trebuie impozitate prin asimilarea lor „la veniturile din alte surse”, contribuabilului revenindu-i sarcina de a declara aceste venituri.

Referirea la 2019 se face în contextul în care, anterior acestui an, nu au existat în legislație prevederi exprese legate de impozitarea monedelor virtuale. Prima mențiune apare în Codul Fiscal din 2019, Legea 30/2019 introducând în premieră regimul fiscal specific pentru tranzacțiile cu monede virtuale.

Detalii despre întreaga situație AICI

 

Te-ar mai putea interesa și
Top constructori autostrăzi: Aktor, Alarko și Astaldi au avut cele mai mare progrese în luna mai
Top constructori autostrăzi: Aktor, Alarko și Astaldi au avut cele mai mare progrese în luna mai
Autostrada Bucureștiului (A0) și mega-podul de la Brăila reprezintă șantierele de infrastructură rutieră cu cele mai mari progrese înregistrate în luna mai, potrivit raportărilor către......
Croitoru, BNR: Majorarea veniturilor la buget se poate face prin eliminarea excepţiilor de la impozitare. Ce presupune impozitarea progresivă, ce spun experții, și cât de oportună este acum?
Croitoru, BNR: Majorarea veniturilor la buget se poate face prin eliminarea excepţiilor de la impozitare. Ce presupune impozitarea ...
Lucian Croitoru, de la BNR, refuză să se pronunţe asupra introducerii impozitării progresive, eliminarea excepţiilor ...
Grupul Carrefour a avut anul trecut cu peste 760 de angajați mai puțin decât în 2020. Profitul Carrefour SA a crescut cu peste 36%
Grupul Carrefour a avut anul trecut cu peste 760 de angajați mai puțin decât în 2020. Profitul Carrefour SA a crescut ...
Grupul francez Carrefour a avut anul trecut în trei dintre cele patru entități pe care le controlează un număr mediu ...
Boloş: Sumele din PNRR pentru energie se vor suplimenta
Boloş: Sumele din PNRR pentru energie se vor suplimenta
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat că este obligatoriu să fie regândit capitolul ...