Se vor impozita tranzacțiile cu criptomonede efectuate înainte de 2019? Se așteaptă decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

Curtea de Apel Pitești a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să decidă dacă veniturile obținute din tranzactiile cu criptomonede înainte de 2019 trebuie impozitate prin asimilarea lor la "venituri din alte surse". În funcție de decizia ÎCCJ, românii care au tranzacționat monede virtuale înainte de acest an ar putea plăti impozit pe ele, în cazul unor controale.
Economica.net - lun, 15 feb. 2021, 19:35
Se vor impozita tranzacțiile cu criptomonede efectuate înainte de 2019? Se așteaptă decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

O contestație depusă în 2019 de un cetățean din Râmnicu Vâlcea împotriva unei decizii de impunere emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea ar putea avea urmări în ceea ce privește impozitarea criptomonedelor. Aceasta întrucât, după ce vâlceanul care tranzacționa criptomonede a câștigat în primă instanță împotriva ANAF, în iulie 2020, instituția statului a făcut recurs, iar Curtea de Apel Pitești care judecă această cauză a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a clarifica situația.

„Curtea sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu dezlegarea problemei de drept în baza art. 519 C.pr.civ”, se arată în decizia Curții de Apel Pitești, potrivit portalului de judecată consultat de ECONOMICA.NET.

Practic, Înalta Curte urmează să decidă dacă veniturile obținute din tranzacțiile cu criptomonede înainte de 2019 trebuie impozitate prin asimilarea lor „la veniturile din alte surse”, contribuabilului revenindu-i sarcina de a declara aceste venituri. Referirea la 2019 se face în contextul în care, anterior acestui an, nu au existat în legislație prevederi exprese legate de impozitarea monedelor virtuale. Prima mențiune apare în Codul Fiscal din 2019, Legea 30/2019 introducând în premieră regimul fiscal specific pentru tranzacțiile cu monede virtuale.

Implicațiile deciziei ÎCCJ

„În cazul în care ÎCCJ va decide că veniturile din tranzacțiile cu criptomonede dinainte de 2019 trebuie să fie asimilate „veniturilor din alte surse” (potrivit Codului Fiscal n.red) și nu s-a împlinit termenul de prescripție, atunci organul fiscal va putea face controale și va putea emite decizii de impunere (inclusiv pentru perioada dinaintea lui 2019 n.red.), calculând inclusiv majorări și penalități de întârziere”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Eduard Maricuț, avocatul contribuabilului.

Potrivit acestuia, ne aflăm încă în perioada în care fiscul poate controla și emite decizii de impunere pentru perioada dinainte de 2019. „Discuția cu termenul de prescripție este una complexă, având in vedere că anul 2015 este supus vechiului Cod de procedură fiscală, iar anul 2016 este supus noului Cod de procedură fiscală adoptat prin Legea 207/2015, iar momentul începerii curgerii termenului de prescripție este diferit în cele două proceduri fiscale. Pe de altă parte, în anul 2015 obligația colectării și virării impozitul pe venitul din alte surse revenea plătitorului veniturilor, nu beneficiarului venitului”, a mai explicat acesta.

La rândul său, Victor Stănilă, avocat specializat pe piața de capital și criptomonede, apreciază că decizia ÎCCJ este extrem de importantă pentru românii care au tranzacționat monede, putând totodată genera noi probleme în practică, în lispa unor norme de aplicare suplimentare pe care le consideră necesare. 

„În primul rând trebuie menționat că, indiferent de soluția pe care o va pronunța Înalta Curte, dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, în speță, Curtea de Apel Pitești, de la data pronunțării deciziei. Astfel, cauzele similare aflate pe rolul instanțelor judecătorești, pot fi suspendate până la soluționarea sesizării.

În cazul în care Înalta Curte va considera că anterior legii nr. 30/2019 (care a modificat Codul Fiscal n.red.) activitatea de tranzaționare a criptomonedelor pe piața internațională trebuia considerată venit impozabil din alte surse, se va crea o situație greu de aplicat în practică având în vedere că pe vechiul Cod fiscal (din 2003 n.red.) obligația de a reține, declara și plăti impozitul revenea plătitorului de venit. Mai mult, deși reglementarea din noul Cod fiscal stabilește, în schimb, în sarcina contribuabilului obligația de a declara și plăti impozitul din alte surse, în legislație nu sunt prevăzute norme cu privire la modalitatea de determinare a venitului. Or, a plăti impozit fără a ține cont de resursele investite contravine principiilor fiscalității.

Contribuabilului trebuie să i se asigure certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale. Statul are obligația de a se asigura că sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Victor Stănilă.

Cum s-a ajuns aici

În 2018, un contribuabil persoană fizică din Râmnicu Vâlcea a fost supus unei inspecții fiscale urmare a unei sesizări din partea băncii la care avea conturi deschise. Ulterior, pe baza extraselor de cont puse la dispoziție de acesta, fiscul a stabilit că în perioada 2015-2016 cetățeanul a obținut venituri din vânzarea de criptomonede, mai exact moneda virtuală bitcoin. Organul fiscal a încadrat aceste venituri la „venituri din alte surse” și a decis să-l impoziteze pe om conform celor două coduri fiscal aflate în vigoare la vremea respectivă- Legea 571/2003 pentru anul 2015 și respectiv Legea 227/2015 pentru anul 2016.

Mai exact, pentru 2015 a fost impozitat cu 16% din venitul brut, conform art. 79 din Legea 571/2003, cu menținea că acest articol spune că venitul se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri.
Pentru 2016 a fost impozitat tot cu 16% din venitul brut, conform prevederilor articolelor 114-117 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. La acestea, fiscul a adăugat la suma de plată contribuții sociale de sănătate, majorări și penalități de întârziere.

Decizia  primei instanței – nu trebuia plătit impozit din tranzacțiile cu criptomonede din 2015 și 2016

În contestația sa, reclamantul susține însă că impunerea emisă de ANAF pe numele său a fost nelegală, deoarece pentru perioada în care a realizat tranzacțiile cu criptomonede, respectiv 2015-2016, nu exista o reglementare legală, de niciun fel, cu privire la natura juridică a monedelor virtuale și, cu atât mai puțin, a regimului lor fiscal.

Iar Tribunalul Vâlcea a constatat că ceea ce susține reclamantului este întemeiat, decizând în favoarea lui prin anularea deciziei de impunere și a Raportului de inspecție fiscal.

„Într-adevăr, în perioada în care reclamantul a realizat tranzacțiile în discuție, nu existau în legislația națională reglementări care să stabilească nici măcar ce anume reprezintă monedele virtuale (sau criptomonedele) din punct de vedere juridic, respectiv dacă ele trebuie asimilate mijloacelor de plată (asemeni monedelor tradiționale) sau dacă reprezintă bunuri. Relevantă în acest sens este poziția exprimată de Banca Națională a României în comunicatul din data de 11.03.2015, citat de reclamant în acțiunea sa, în care se menționează că moneda virtuală nu este monedă națională și nici valută; totodată, moneda virtuală nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înțelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică . Totuși, în Hotărârea CJUE Skatteverket împotriva D____ Hedqvist ( cauza C-264/14 ) se stabilește că moneda virtuală „bitcoin” este un mijloc de plată contractual între operatorii care o acceptă, neavând altă finalitate decât aceea de mijloc de plată”, se arată în motivarea Tribunalului.

În plus, potrivit judecătorului, „nu existau, la epoca faptelor, nici dispoziții ale legii fiscale care să se refere la monedele virtuale și la eventualul regim fiscal al tranzacțiilor cu acestea, după cum reiese din „Sesiunea de îndrumare și asistență contribuabili 22 iulie 2015″, publicată de site-ul ANAF și invocată de reclamant, în care se menționează că „aceste monede nu reprezintă monede electronice, sau instrumente financiare și deci nu se poate evidenția un regim fiscal potrivit actualului cadru juridic reglementat. În această situație, apreciem că numai după crearea cadrului legal, se va analiza necesitatea reglementării în plan fiscal a acestei probleme”.

Cine ar fi trebuit să plătească

În motivarea deciziei sale, instanța apreciază însă că, teoretic, tranzacțiile cu criptomonede ar fi trebuit impozitate chiar și în perioada 2015-2016 când nu exista o legislație specifică. Practic însă, acest lucru era imposibil, în lispa unei legislații specifice.

Aceasta din două motive.

În 2015, impozitul aplicabil celor cu venituri „din alte surse” era cu reținere la sursă la momentul plății veniturilor de către plătitorii de venituri, adică nu revenea în sarcina celui care tranzacționează. În schimb, el era în sarcina „persoanelor fizice sau platforme digitale străine de tranzacționare a monedelor virtuale nesupuse legii române”, conform instanței.

„Se poate deduce în mod rezonabil din acest text (articolele din cele două Coduri Fiscale menționate anterior n.red) că, în concepția legiuitorului, orice venit care nu este declarat în mod expres de lege ca fiind neimpozabil, este supus impozitării, iar dacă pentru respectiva categorie de venit nu există o reglementare expresă, el va fi încadrat în categoria veniturilor din alte surse și va fi impozitat potrivit dispozițiilor aplicabile acestora”. Însă, cel puțin pentru anul 2015, „obligația de a calcula, reține, declara și plăti impozitul pe veniturile din alte surse revenea plătitorului de venit, iar nu contribuabilului care realiza aceste venituri. Este prin urmare lipsită de suport legal susținerea pârâtei (ANAF n.red) că reclamantul ar fi avut obligația de a declara și plăti impozitul pe venit și contribuțiile la asigurările sociale de sănătate aferente anului 2015”, mai crede instanța.

„Faptul că nu exista un temei legal care să-l oblige pe reclamant să-și declare veniturile, iar impunerea obligației de „reținere la sursă” în sarcina plătitorilor de venituri nu era fezabilă, adaugă un element suplimentar de imprevizibilitate și incertitudine în ceea ce privește posibilitatea aplicării, în privința reclamantului, a dispozițiilor privitoare la impozitarea veniturilor din alte surse”, mai punctează judecătorul.

Trebuia sau nu să declari veniturile din tranzacțiile cu criptomonede

Referitor la situația din 2016, atunci când Codul Fiscal aplicabil prevedea că, în cazul unor venituri din alte surse, contribuabilii au obligația de a depune declarația privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, problema apare în legătură cu baza impozabilă.

Aplicând doar prevedrile Codului fiscal, contribuabilii care făceau tranzacții cu criptomonede ar fi trebuit să fie impozitați raportat la valoarea tranzacționată (suma brută), nu la câștigul efectiv, respectiv diferența dintre valoarea de achiziție și valoarea de revânzare, așa cum sunt impozitați, de altfel, și cei care tranzacționează acțiuni.

„Pentru situația din speță, aplicarea prevederilor în discuție înseamnă că baza de impozitare este reprezentată de sumele obținute de reclamant din vânzările de monede virtuale. Tribunalul consideră însă că o asemenea modalitate de impozitare plasează persoanele ce ar fi obținut în perioada de referință venituri de natura celor realizate de reclamant într-o poziție net mai defavorabilă față de alți contribuabili care ar fi obținut venituri din activități similare din punctul de vedere al logicii economice și fiscale, cum sunt de exemplu veniturile din investiții sau venituri din cesiunea de creanțe, în cazul cărora baza de impozitare este reprezentată doar de câștigul obținut în urma unor asemenea investiții, respectiv de diferența dintre valoarea de achiziție și valoarea de revânzare”, se mai arată în motivarea instanței.

De asemenea, instanța a apreciat că „aplicarea cotei de impozitare asupra venitului brut conduce la o dublă impozitare a sumelor de bani pe care reclamantul le-a cheltuit pentru achiziționarea criptomonedelor, sume care, prin ipoteză, au fost deja impozitate la momentul la care reclamantul a obținut venitul din care acestea provin (în nota explicativă dată organelor fiscale, reclamantul a arătat că a folosit pentru achiziția criptomonedelor veniturile obținute din activitatea profesională desfășurată în Marea Britanie, pentru care a plătit deja impozit). Nu în ultimul rând, se observă că, în cele din urmă, legiuitorul a reglementat în mod expres, prin Legea nr. 30/2019, impozitarea veniturilor din transferul de monedă virtuală, stabilind însă baza de impozitare ca reprezentând diferența pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției”.

Concluzia instanței de fond – impozitarea tranzacțiilor cu criptomonede doar pe baza Codurilor Fiscale este inechitabilă

Ca o concluzie, tribunalul a apreciat că, dacă s-ar valida practica organului fiscal Vâlcea, „se ajunge la aplicarea neprevizibilă a unor dispoziții legale fiscale neclare și care nu sunt adecvate, din punctul de vedere al certitudinii, neutralității, justeței și echității fiscal.( …) Prin aplicarea lor, reclamantul este supus unei sarcini fiscale excesive și inechitabile în raport de alți contribuabili care au realizat ulterior venituri de aceeași natură sau care au realizat, în aceeași perioadă, venituri de natură similară din punctul de vedere al logicii economice și investiționale”.

Te-ar mai putea interesa și
Rata șomajului în Bulgaria a scăzut în primele trei luni din an până la 4,9%
Rata șomajului în Bulgaria a scăzut în primele trei luni din an până la 4,9%
Rata şomajului în Bulgaria s-a situat la 4,9% în primul trimestru din 2022, în scădere cu 1,4 puncte procentuale faţă de perioada similară din 2021, potrivit datelor publicate joi de......
Șefa FMI Kristalina Georgieva îi avertizează pe liderii mondiali că trebuie să fie pregătiți să înfrunte noi șocuri inflaționiste
Șefa FMI Kristalina Georgieva îi avertizează pe liderii mondiali că trebuie să fie pregătiți să înfrunte noi șocuri ...
Liderii mondiali trebuie să devină mai obişnuiţi cu lupta împotriva presiunilor inflaţioniste, a declarat joi, pentru ...
Deficitul bugetar în statele UE va putea sări de 3% și-n 2023. Bruxelles-ul va propune menținerea suspendării reglementărilor fiscale – surse Reuters
Deficitul bugetar în statele UE va putea sări de 3% și-n 2023. Bruxelles-ul va propune menținerea suspendării reglementărilor ...
Comisia Europeană va propune probabil luni menţinerea în 2023 a suspendării reglementărilor fiscale, din cauza incertitudinii ...
Joe Biden: Finlanda și Suedia îndeplinesc toate criteriile de aderare la NATO
Joe Biden: Finlanda și Suedia îndeplinesc toate criteriile de aderare la NATO
Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a afirmat joi că Finlanda şi Suedia îndeplinesc "toate criteriile" ...