Închiderea fabricii Clariant din România. Primarul din Podari spune că bugetul local nu va fi afectat deocamdată

Închiderea fabricii Clariant din comuna Podari, judeţul Dolj, care produce bioetanol celulozic, nu va afecta deocamdată bugetul local, la care firma, împreună cu Getec, compania care a construit centrala de cogenerare pe biomasă ce deserveşte fabrica, plătesc anual circa 2 milioane lei impozit pe clădiri.
AGERPRES - joi, 07 dec. 2023, 14:49
Închiderea fabricii Clariant din România. Primarul din Podari spune că bugetul local nu va fi afectat deocamdată

Primarul comunei Podari, Aurel Gheorghiţă, a declarat, joi, pentru AGERPRES, că firma Clariant are 120 de angajaţi, din care numai 15 sunt din localitate, scrie Agerpres.

Citeşte şi

„Firma Clariant, împreună cu Getec, este aducătoare de taxe la impozitul local de circa 2 milioane lei anual. Are 120 de locuri de muncă, dar nu sunt mulţi angajaţi din Podari (în jur de 15 persoane), pentru că au avut nevoie de persoane cu anumite specializări. Închiderea fabricii nu are un impact foarte mare pentru comuna Podari, în ceea ce priveşte forţa de muncă, fiindcă Podari este o comună în zona limitrofă a Craiovei şi stăm foarte bine din punct de vedere al locurilor de muncă. Dimpotrivă, noi avem nevoie de forţă de muncă pentru locurile de muncă pe care le avem, în toate domeniile. Deocamdată nu va fi afectat deloc bugetul local, pentru că acele clădiri sunt în picioare, adică nu contează dacă fabrica funcţionează sau nu, impozitele pe clădiri curg în continuare. Numai în cazul în care ar dezafecta ar fi o problemă. Dar şi dacă ar dezafecta este o taxă pe care o vor plăti timp de câţiva ani”, a declarat pentru AGERPRES primarul comunei Podari.

Compania elveţiană Clariant a anunţat miercuri că va închide fabrica de bioetanol din Podari, de unde vor fi concediaţi cei 120 de angajaţi, şi va reduce operaţiunile din Germania.

Citeşte şi

Clariant a anunţat în 14 iunie 2022 producţia primei cantităţi de etanol celulozic de uz comercial la fabrica sa din Podari. Întreaga cantitate urma să fie preluată de Shell, în baza unui contract multianual.

Fabrica a anunţat atunci că va produce aproximativ 50.000 de tone de biocombustibili de a doua generaţie din 250.000 de tone de reziduuri agricole de provenienţă locală. Etanolul celulozic rezultat poate fi utilizat pentru amestecarea în combustibilul convenţional, dar are şi alte oportunităţi de valorificare, putând fi folosit în produsele chimice cu o bază bio, precum şi în combustibilul sustenabil utilizat în aviaţie.

Facilitatea din Podari a raportat pierderi după înregistrarea unor probleme tehnice, ceea ce înseamnă că producţia nu a ajuns niciodată la capacitate deplină, le-a spus jurnaliştilor şeful Clariant, Konrad Keijzer.

„Avem o fabrică cu o capacitate de 50.000 tone şi nu am reuşit să o facem să funcţioneze aproape de capacitate. Cererea pentru a doua generaţie de bioetanol există, partea comercială a afacerii este extrem de atractivă. Există o cerere solidă, dar avem probleme tehnice”, a adăugat el.

Din trimestrul trei din 2022, Podari a acumulat pierderi de 77 milioane de franci elveţieni (88,06 milioane de dolari), a anunţat directorul financiar Bill Collins.

În anul 2019, locuitorii din Podari au protestat împotriva construirii fabricii Clariant în repetate rânduri pe motiv că fabrica avea un potenţial poluant, care le afectează mediul şi sănătatea celor care lucrează şi a celor care locuiesc în vecinătatea mai apropiată sau mai îndepărtată a obiectivului.

„Comunitatea locală nu doreşte construirea acestei fabrici cu impact negativ asupra mediului şi sănătăţii. Din raţiuni tehnice, acum există două firme, fabrica propriu-zisă Clariant Products Romania SRL şi Getec Servicii Energetice – centrala de cogenerare a acestei fabrici -, iar separarea celor două activităţi a fost determinată de faptul că noxele emise în atmosferă depăşesc limita admisă, motiv pentru care firma ar fi trebuit să se înscrie în registrul poluatorilor”, a declarat, în 2019, pentru AGERPRES, preşedintele Grupului de Iniţiativă Civică Podari, Costel Avram.

Grupul de Iniţiativă Civică Podari a depus şi plângere penală împotriva funcţionarilor publici Monica Mateescu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Dolj, Mihalea Nodiţi şi Ioana Lepşa, de la Centrul Regional de Sănătate Publică (CRSP) Timişoara, pe motiv că cele două instituţii au emis acordul de mediu şi, respectiv, avizul de impact asupra sănătăţii fără să răspundă la problemele ridicate atât de cetăţeni, cât şi de Asociaţia Civică pentru Viaţă (ACpV) din Craiova, care conform prevederilor statutare are responsabilităţi în probleme referitoare la protecţia mediului şi care a formulat o contestaţie cu privire la acordul de mediu vizând construcţia fabricii de producţie a etanolului din celuloză, obiectiv economic propus de SC Clariant Products Ro.

Preşedintele ACpV, Luminiţa Simoiu, de profesie inginer chimic şi cadru didactic la Facultatea de Chimie a Universităţii din Craiova, susţinea că pentru construirea fabricii de la Podari investitorul „a mers pe încercări”.

„Pilotul demonstrativ pe care îl deţine în Germania, de 365t/an, nu poate fi considerat similar în ceea ce priveşte modul de operare, gestionare a noxelor şi a situaţiilor de avarii, cu o instalaţie de 50.000 tone pe an, cum este cea de la Podari. În afara prezentării unor procedee privind recomandări aplicable în industria laptelui şi vinului, domenii care nu se încadrează în specificul industriei care intră sub incidenţa biochimiei tehnologice, investitorul nu are argumente ştiinţifice care să susţină proiectul şi nu are experienţa necesară aplicării la scară industrială a acestuia. Deţine doar experienţă în amidon şi produse din amidon, conform raportului de evaluare impact asupra mediului”, susţinea Simoiu în contestaţia la avizul de mediu emis de APM Dolj.

Aceasta mai afirma că APM Dolj a dat avizul de mediu pentru construirea fabricii înaintea organizării dezbaterii publice şi în absenţa dezbaterii publice a raportului de impact asupra mediului pentru centrala de cogenerare, care asigură necesarul de energie electrică pentru fabrica de etanol.

„Indiferent de explicaţiile SC Clariant Products, justificând că nu sunt obligaţi să capteze CO2 (emis direct în atmosfera deja poluată a comunei Podari şi a localităţilor învecinate) rezultat în procesul tehnologic, la care se adaugă şi CO2 produs prin arderea ligninei, precum şi CO2 emis de la traficul rutier intens, efectele dovedite ale poluării cu CO2 sunt susţinute ştiinţific şi notabile. Nu UE locuieşte la Podari, ci cetăţenii! Studii medicale arată că poluarea (deja semnificativă în zonă) afectează calitatea plantelor şi a nutrienţilor conţinuţi de acestea. Consumate direct de oameni sau, indirect, consumând produse de natură animalieră provenite din zona, au acelaşi efect nociv asupra sănătăţii (copiii fiind primii afectaţi). CO2 determină creşterea conţinutului de carbon şi ca urmare a zaharidelor în legume şi fructe, explicând incidenţa crescută a diabetului zaharat în rândul copiilor”, mai afirmă Luminiţa Simoiu.

Ea a explicat, că, potrivit statisticilor, într-un an, un copac obişnuit (adult) absoarbe peste 6 kg de CO2, iar pentru absorbţia celor 223 225 tone/an CO2 de la fabrica Clariant ar fi nevoie de 37.204.166 de copaci în plus faţă de vegetaţia existentă în zonă, adică de aproape 500 ha de pădure plantate în jurul fabricii. În plus, etanolul produs la Podari este destinat exportului, ceea ce înseamnă că România nu va face economie la CO2, dimpotrivă, se va accentua poluarea în zonă, beneficiul fiind în alte ţări din UE.

În 2018, grupul elveţian Clariant, cu activităţi în industria chimică, a marcat începerea lucrărilor de construire la Podari a fabricii de producţie de etanol celulozic la scară largă din reziduuri agricole, prima fabrică de acest fel a grupului elveţian.

Te-ar mai putea interesa și
Vânzările de mașini full electrice cresc în Europa, dar prețurile rămân ridicate
Vânzările de mașini full electrice cresc în Europa, dar prețurile rămân ridicate
Vânzările de maşini electrice (BEV) au crescut, anul trecut, la nivel european, cu 28%, şi cu peste o treime numai în Uniunea Europeană (UE), comparativ cu datele din 2022, însă constructorii......
Referendum în Elveția pe tema celei de a 13-a pensii și a creșterii vârstei de pensionare
Referendum în Elveția pe tema celei de a 13-a pensii și a creșterii vârstei de pensionare
Elveţienii sunt chemaţi duminică la vot pentru a se pronunţa asupra a două propuneri cruciale pentru pensionari: plata ...
UPDATED Circulație închisă pe un tronson de cale ferată lângă București. S-a rupt pantograful unui tren
UPDATED Circulație închisă pe un tronson de cale ferată lângă București. S-a rupt pantograful unui tren
Traficul feroviar pe intervalul Chiajna - Grădinari este închis la această oră, din cauza unui deranjament înregistrat ...
Fondurile de pensii private obligatorii se apropie de active de 130 de miliarde de lei
Fondurile de pensii private obligatorii se apropie de active de 130 de miliarde de lei
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 128,73 miliarde lei, la finalul lunii ianuarie 2024, ...