Inegalităţile între veniturile săracilor şi cele ale bogaţilor cresc în Uniunea Europeană, dar mai puţin decât în alte părţi ale lumii

Inegalităţile au crescut în Uniunea Europeană în ultimele decenii, în special în fostul bloc de Est, dar decalajul între bogaţii şi săracii Europei rămâne mai mic decât în alte regiuni ale lumii, notează France Presse duminică. 
Economica.net - D, 12 mai 2019, 08:28
Inegalităţile între veniturile săracilor şi cele ale bogaţilor cresc în Uniunea Europeană, dar mai puţin decât în alte părţi ale lumii

Bulgaria este ţara europeană cea mai marcată de inegalităţi, potrivit Eurostat.

Oficiul european pentru statistică măsoară pentru fiecare ţară un coeficient Gini, un indice pe o scară de la 0 la 100, care evaluează inegalităţile în materie de venituri. Cu cât este mai ridicat, cu atât inegalităţile sunt mai mari.

În Bulgaria, indicele atinsese nivelul 40 în 2017, mult deasupra mediei europene (31). Ţările baltice (Lituania, Estonia, Letonia), cele patru ţări principale din Sud (Spania, Portugalia, Grecia, Italia), România şi Marea Britanie completează topul ţărilor UE cu cele mai mari inegalităţi între săraci şi bogaţi. 

Germania, Franţa şi Polonia sunt marcate mai puţin de inegalităţi decât media europeană.

Slovacia (cu indicele 23), Slovenia şi Republica Cehă sunt cele mai egalitare în materie de venituri, fiind urmate de ţările nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda), Belgia, Olanda şi Austria.

Între 1980 şi 2017, în Europa, venitul mediu al 1% dintre cei mai bogaţi a crescut „de două ori mai repede” decât cel al 50% dintre cei mai săraci, potrivit unui studiu al Laboratorului care studiază inegalităţile mondiale (WIL) publicat în aprilie. „Creşterea inegalităţilor” se observă „în aproape toate ţările europene”, scrie Agerpres. 

Politicile europene „se străduiesc să promoveze o creştere mai incluzivă”, căci ele sunt „concentrate pe reducerea inegalităţilor între statele membre”, mai puţin pe „inegalităţile din interiorul ţărilor”.

În ţările din Estul Europei, inegalităţile au crescut în medie cel mai mult. Distanţele între cele mai mari venituri şi cele mai mici venituri au explodat acolo în timpul „tranziţiei de la socialism la capitalism” în anii 1990, o „elită restrânsă” beneficiind de privatizări, potrivit WIL.

Regiunea cea mai egalitară de pe continent în 1980, Europa de Est atinge în prezent niveluri de inegalitate între Vest şi Sud.

În Europa Occidentală, cei mai bogaţi 10% câştigă, în medie, de şapte ori mai mult decât 50% cei mai săraci înaintea impozitării, dar de cinci ori mai mult după impozitare, potrivit datelor WIL. Diferenţa este între 23% în Europa de Sud şi de Nord şi doar 15% în Est.

De fapt, în Vest, nivelurile de impozitare sunt adeseori progresive, mai ridicate pentru veniturile cele mai mari, în timp ce în numeroase ţări din Est, precum ţările baltice, Bulgaria şi România, au fost instituite impozite cu cotă unică.

În afară de aceasta, „concurenţa fiscală crescută între statele europene” a „subminat creşterea progresivă a impozitelor”, potrivit WIL.

Printre ţările cele mai egalitare din acest punct de vedere, Danemarca „prezintă politicile fiscale printre cele mai progresive în lume”, conform unui raport al Oxfam şi Development Finance International (DFI) publicat la sfârşitul anului 2018. Cele două ONG clasează această ţară în fruntea clasamentului lor mondial al statelor angajate în combaterea inegalităţilor.

Europa este totuşi unul dintre continentele care „au rezistat cel mai bine creşterii inegalităţilor între venituri”, potrivit WIL. De exemplu, inegalităţile au crescut „mult mai puţin decât în SUA”, „în special datorită sistemelor de educaţie şi de sănătate mai egalitare”. Prestaţiile sociale joacă astfel un rol important.

Din 1980 încoace, pentru jumătate dintre persoanele cele mai modeste, veniturile au crescut cu 37% în Europa, în timp ce ele au stagnat în SUA. La polul opus ,veniturile a 0,01% dintre cei mai bogaţi au crescut cu peste 300% în SUA, de două ori mai mult decât în Europa.

Diferenţa este vizibilă, de asemenea, prin coeficientul Gini, 39 în SUA, conform Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), adică cu 8 puncte mult decât în UE. Cea mai mare parte a ţărilor neuropene din OCDE au de altfel un coeficient superior celui din bătrânul continent: 33 în Australia, 34 în Japonia, 40 în Turcia, 46 în Mexic şi până la 62 în Africa de Sud. Doar Canada (31) este la egalitate cu ţările europene.

Te-ar mai putea interesa și
Satellite Connect Europe se lansează pentru a furniza conectivitate prin satelit, direct către dispozitive, operatorilor de telefonie mobilă din Europa
Satellite Connect Europe se lansează pentru a furniza conectivitate prin satelit, direct către dispozitive, operatorilor ...
Ambiția satellite Connect Europe ține de extinderea acoperirii serviciilor mobile dincolo de limitele rețelelor terestre. Entitatea a fost înființată în 2025 ca un joint venture între......
Conducta rusească Drujba – Ungaria şi Slovacia creează o comisie pentru analizarea situaţiei tranzitului de petrol din Rusia
Conducta rusească Drujba – Ungaria şi Slovacia creează o comisie pentru analizarea situaţiei tranzitului de petrol ...
Ungaria şi Slovacia au creat o comisie comună pentru a investiga starea conductei petroliere Drujba din Ucraina şi pentru ...
RECORD: România a bifat azi cea mai mare producție de energie solară din istorie, peste 2.000 MW. Mâine avem prețuri negative la energie electrică în piața spot, pentru prima dată în 2026
RECORD: România a bifat azi cea mai mare producție de energie solară din istorie, peste 2.000 MW. Mâine avem prețuri ...
România a înregistrat la miezul zilei de azi cea mai mare producție instantanee de energie electrică din surse fotovoltaice ...
Două linii de tramvai din București vor fi suspendate de luni, pentru lucrări. Ce alte modificări intervin
Două linii de tramvai din București vor fi suspendate de luni, pentru lucrări. Ce alte modificări intervin
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI) reorganizează rețeaua de ...