Inflația lunara anualizata pentru bunuri alimentare a sărit de 25%. Ionut Dumitru, Raiffeisen: La fiecare 100 de lei venituri din taxe si impozite, statul roman cheltuie circa 125 de lei

Scumpirea energiei, importul de produse chimice şi petrochimice şi importurile mari de produse agroalimentare au inflamat dezechibrul balanței comerciale plasând România pe primele locuri în Europa în ceea ce privește deficitul de cont curent. Economistul şef arată că, în ciuda faptului că România este unul dintre marii exportatori de cereale şi materii prime din agricultură, importă foarte multe produse agroalimentare prelucrate. Pe zona de produse alimentare, inflaţia lunara anualizata a ajuns la peste 25%. Prinsă în jocul extrem al celor două deficite gemene (deficit bugetar si deficit de cont curent), „statul roman  cheltuie circa 125 de lei la fiecare 100 lei venituri din taxe si impozite (avem venituri fiscale de circa 27% din PIB si un deficit bugetar estimat de Comisia Europeana de circa 6.5% din PIB) . Deficitul comercial ridicat arată o deteriorare puternică a balanţei comerciale, deteriorare care are radacini structurale, arată Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank.
Gabriela Ţinteanu - mie, 23 nov. 2022, 22:12
Inflația lunara anualizata pentru bunuri alimentare a sărit de 25%. Ionut Dumitru, Raiffeisen: La fiecare 100 de lei venituri din taxe si impozite, statul roman cheltuie circa 125 de lei

Economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru,  arată că, în ciuda faptului că România este unul dintre marii exportatori de cereale şi materii prime din agricultură, importă foarte mult produse agroalimentare prelucrate.

„Atât deficitul comerţului exterior cât şi deficitul contului curent au rămas pe o traiectorie de creştere în trimestrul al treilea al acestui an , după ce înregistraseră niveluri foarte ridicate în T1 şi T2. În ianuarie-septembrie, deficitul de cont curent a fost de 9,3% din PIB-ul nominal estimat de noi pentru această perioadă. Ne aşteptăm ca deficitele externe să se menţină la niveluri ridicate în lunile următoare. Scenariul nostru curent, plasează deficitul de cont curent la 9,3% din PIB în acest an. Structura de finanţare a deficitului de cont curent ar trebui să se îmbunătăţească în acest an pe baza intrărilor de fonduri UE aferente PNRR”, mai spune fostul președinte al Consiliului Fiscal.

Ionuţ Dumitru a arătat că România ar putea evita recesiunea economică anul viitor daca vom avea o absortie buna a fondurilor europene. Inflaţia ridicată ajută colectarea veniturilor la buget (la doar nouă luni din an, veniturile din TVA au crescut cu 12,5 miliarde de lei (plus 22,1%) faţă de aceeaşi perioadă a lui 2021, tocmai ca urmare a majorării preţurilor (inflaţie de 15%). Aşadar, la nouă luni, veniturile din TVA au crescut, an/an, cu 22,1%, insa deteriorarea celor două deficite gemene, fiscal şi de cont curent arată existenţa unor riscuri. Exportăm materii prime şi importăm produse procesate dar cu o valoare adăugată mai mare (şi aici au fost date ca exemplu produsele agroalimentare importate într-o măsură mai mare decât exporturile de cereale din România).

Ţările din CEE au înregistrat o creştere a deficitelor de cont curent începând cu anul 2021 ca urmare a blocajelor existente în lanţurile globale de producţie şi a creşterii alerte a preţurilor materiilor prime. România înregistrează un deficit persistent foarte mare la nivelul comerţului exterior cu bunuri şi servicii. De asemenea, deficitul de cont curent al României este ridicat din perspectivă regională. Sunt câteva concluzii ale studiului efectuată de echipa de cercetare a Raiffeisen Bank.

În acest context, Ionuţ Dumitru a subliniat că inflaţia înregistrată de preţurile produselor alimentare a ajuns să fie de 2,2% de la o lună la alta in Octombrie 2022, ceea ce conduce la o rata anualizata a inflaţiei pentru preţurile produselor alimentare de 25-30%. Economistul se aşteaptă ca în 2022 creşterea economică a PIB-ului să fie de 4,2%-4,3%, micşorată în principal de decelerarea accentuată a consumului aşteptată pentru trimestrul al IV-lea din acest an.

Te-ar mai putea interesa și
”Filiera” prin care zahărul produs în România face profit în Austria și ce fel de zahăr consumă, de fapt, românii – Gândul
”Filiera” prin care zahărul produs în România face profit în Austria și ce fel de zahăr consumă, de fapt, românii ...
După 11 ani de așteptare și eforturi susținute, România nu a reușit încă să intre în Schengen, spațiul european de liberă circulație. Cu toate că țara noastră a beneficiat de......
Raiffeisen Bank și BCR resping informațiile că s-ar fi făcut presiuni asupra lor din partea autorităților române
Raiffeisen Bank și BCR resping informațiile că s-ar fi făcut presiuni asupra lor din partea autorităților române
Raiffeisen Bank confirmă fără echivoc declarația facută de Banca Comercială Română și subliniază că nu s-au făcut ...
Al doilea oraș din România cu gara conectată la aeroport: Conexiunea feroviară cu Aeroportul Traian Vuia, estimată la 423 de milioane de lei
Al doilea oraș din România cu gara conectată la aeroport: Conexiunea feroviară cu Aeroportul Traian Vuia, estimată la ...
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a publicat vineri un act normativ pentru aprobarea indicatorilor tehnico ...
Consiliul Concurenței a autorizat crearea unui joint venture de către Complexul Energetic Oltenia și Tinmar Energy pentru construirea unei centrale electrice
Consiliul Concurenței a autorizat crearea unui joint venture de către Complexul Energetic Oltenia și Tinmar Energy pentru ...
Consiliul Concurenţei a autorizat operațiunea prin care Complexul Energetic Oltenia SA și Tinmar Energy SA creează împreună ...