1EUR = 4.7729 RON | Bucureşti 16 º

News

Iarna demografică: România a pierdut anul trecut peste 66.000 de locuitori. Declinul populaţiei se accentuează

Populaţia României a scăzut, în 2016, cu 66.718 de locuitori din cauza declinului demografic, reducerea populaţiei din cauze demografice accelerând faţă de anul precedent, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS), citat de News.ro

10 feb, 2017 | News.ro

INS a revizuit semnificativ datele demografice pentru 2015 comparativ cu datele preliminare publicate anterior.

Astfel, datele revizuite arată că, în 2015, sporul natural negativ a fost de 60.674 persoane (comparativ cu 73.625 persoane în tabelele publicate anterior), astfel că, în 2016, sporul natural negativ a crescut cu 10%.

În 2015 s-au născut circa 201.023 de copii în România, iar numărul de decese a fost de 261.697, arată datele revizuite ale INS, citat de News.ro

În decembrie 2016, diferenţa dintre numărul de decese şi numărul de naşteri a fost în de 9.782, reprezentând spor natural negativ.

Spre comparaţie, în decembrie 2015, sporul natural negativ a fost de doar 6.776 persoane.

În luna decembrie 2016 s-au născut 15.284 copii, cu 542 (3,4%) mai puţini comparativ cu decembrie 2015, şi au decedat 25.066 persoane, în creştere cu 2.464 (10,9%) faţă de ultima lună a anului 2015.

În total, în 2016, în România s-au născut 189.783 copii, cu 11.240 mai puţini faţă de anul anterior, în timp ce numărul deceselor a scăzut cu 5.196 (2%), la 256.501.

Mortalitatea infantilă din România a crescut semnificativ - cu 40% - în decembrie 2016, când au decedat 120 de copii cu vârsta de sub un an, comparativ cu 86 de decese în ultima lună din 2015.

În întregul an 2016, în România au murit 1.381 copii cu vârsta sub un an, comparativ cu 1.503 în 2015. Potrivit ultimelor statistici internaţionale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană.

Datele oficiale mai arată că, în luna decembrie 2016, s-au înregistrat 6.130 căsătorii şi 2.439 divorţuri. Comparativ cu ultima lună din 2015, numărul de căsătorii a crescut cu 23%, iar cel al divorţurilor a scăzut cu 5,5%.

Experţii se aşteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare. Astfel, populaţia României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), publicat în iulie 2015.

 

Populaţia s-a redus cu 13% din 1990 până în prezent. Cauzele, migraţia, planning-ul familial şi mortalitatea

Scăderea populaţiei României are la bază migraţia internaţională, planning-ul familial şi mortalitatea ridicată, astfel că, din 1992 şi până în prezent, numărul românilor a scăzut cu peste 13%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS),

'În ultimele decenii, România s-a confruntat cu o intensificare fără precedent a fenomenului migraţiei internaţionale, care a condus la o diminuare semnificativă a populaţiei. Populaţia rezidentă a ţării la 1 ianuarie 2016 (date provizorii) s-a situat în jurul valorii de 19,76 milioane locuitori. De la recensământul populaţiei din 1992 şi până în prezent, populaţia rezidentă a României s-a redus cu peste 13%. O treime din scăderea populaţiei rezidente din această perioadă a fost determinată de sporul natural, restul de două treimi fiind imputabil soldului negativ al migraţiei internaţionale', se arată în document.

Potrivit acestuia, la 1 ianuarie 2016, numărul femeilor îl depăşeşte pe total pe cel al bărbaţilor, proporţia fiind de 51% femei şi 49% bărbaţi.

Scăderea populaţiei României din perioada 1992 - 2016 are la bază trei cauze importante şi anume: migraţia internaţională, care a condus la o scădere constantă a populaţiei României (a avut un vârf al emigraţiei în anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, de 544.000 persoane), planning-ul familial, prin diversele lui forme, a determinat reducerea constantă a numărului anual de naşteri pe parcursul perioadei de tranziţie (numărul de naşteri din anul 2015 a fost cu 28% mai mic decât cel din anul 1992) şi mortalitatea ridicată în întreaga perioadă de după 1992 (cu procentaje cuprinse între 11,4% în anul 1992 şi 11,7% în anul 2015).

'Rezultatul transformărilor demografice din ultimul sfert de veac a consemnat accentuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei. Faţă de anul 2002, vârsta medie a populaţiei rezidente a crescut cu 4 ani - de la 37,7 ani în 2002 la 41,5 ani la 1 ianuarie 2016 - marcând totodată şi modificări în structura pe sexe şi grupe de vârstă a populaţiei. Ponderea cea mai importantă a emigraţiei este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 25 - 64 de ani. În 2015, această grupă de vârstă reprezenta 62,6% din totalul emigraţiei, în condiţiile în care, în 2003, valoarea indicatorului a fost de 67,3%. Anul 2012 a marcat o echilibrare a numărului de imigranţi şi emigranţi din România, diferenţa dintre numărul acestora fiind de numai 3.000, în condiţiile în care, în 2007, considerat vârful plecărilor în străinătate, aceasta a fost de 458.000 persoane. După 2012, numărul persoanelor care emigrează a fost mai mare decât al celor care imigrează în fiecare an, soldul anual negativ al migraţiei cu stabilirea reşedinţei obişnuite înregistrând constant o creştere în valoare absolută', se arată în document.

România a pierdut 110.000 de locuitori în 2015, al doilea declin din UE

România a pierdut 110.000 de locuitori în perioada 1 ianuarie 2015-1 ianuarie 2016, în principal din cauza sporului natural negativ şi mai puţin a emigraţiei, după cum reiese din ultimele date Eurostat.

România avea 19,87 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2015, iar la 1 ianuarie 2016, numărul a scăzut la 19,76 milioane. Aşadar, în doar un an, populaţia României a scăzut cu 110.700 de persoane. Potrivit Eurostat, în această perioadă, numărul deceselor a fost cu 75.700 mai mare decât numărul naşterilor (260.700 faţă de 185.000), iar migraţia netă a fost negativă şi s-a ridicat la 35.000 de oameni- diferenţa dintre numărul celor care ai părăsit România şi numărul celor care au venit aici.

Cu cei 110.000 de locuitori lipsă, România se află pe al doilea loc în clasamentul statelor depopulate, în anul 2015, la nivelul Uniunii Europene, după Italia, care a înregistrat o scădere a populaţiei de 130.000 de locuitori, în aceeaşi perioadă.

Pe lângă asta, România mai stă pe podium şi în alt top: cel al ţărilor europene cu cel mai mare număr de emigranţi. Cu cei 35.000 de oameni care au părăsit ţara anul trecut, suntem pe locul doi în rândul statelor din Uniunea Europeană, după Grecia, care a consemnat o migraţie negativă de 35.500 de persoane. În total însă, Grecia stă mai bine: a pierdut în total doar 64.500 de oameni în ultimul an, pentru că raportul naşteri/decese, chiar dacă este negativ, este mai bun decât în cazul României.


Cum stă Europa

Situaţia demografică a Europei s-a complicat în ultimul an, după cum arată aceleaşi date Eurostat. Agregat, la nivelul celor 28 de state membre, populaţia a crescut cu 1,76 milioane de oameni, astfel că Uniunea Europeană a ajuns acum la 510 milioane de locuitori. Discuţia poate apărea însă când se disecă această cifră: plusul este din migraţie, nu din creşterea populaţiei native.
Astfel, la nivelul întregii Uniuni Europene, numărul de decese a fost mai mare decât numărul naşterilor, cu 135.000, în 2015. Este pentru prima dată, din 1961 încoace, când sporul natural al populaţiei Europei a fost negativ, după cum arată Eurostat.

Populaţia totală a blocului continental a crescut pe seama imigranţilor: 1,897 milioane, migraţie pozitivă netă în anul 2015. De reţinut că, din cei aproape 1,9 milioane de imigranţi, cât a primit Europa în ultimul an, 1,15 milioane au ajuns în Germania, prima putere economică a Europei.


Pe scenariile pesimiste, populaţia României va ajunge la 14-15 milioane în 30-40 de ani - preşedintele INS

Populaţia României va ajunge, potrivit unor scenarii pesimiste, la 14-15 milioane în următorii 30-40 de ani, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei.

'Fenomenul cel mai puţin plăcut pentru România este declinul demografic. (...) Este foarte greu să ajungem să echilibrăm nişte dezechilibre majore care au apărut în cei 25 de ani la nivelul populaţiei. (...) Este foarte greu să ajungi ca într-o perioadă rezonabilă să vii şi să echilibrezi structurile pe vârste. În opinia mea, problema mare a României nu este că am ajuns de la 23.200.000 în 1990 la 19.800.000 pe populaţia rezidentă. Problema majoră este că s-a schimbat radical structura populaţiei pe vârste. Aceasta este problema pe care o vom duce probabil în următorii 20-30 de ani şi, dacă vom merge pe scenariile pesimiste (...), probabil că vom ajunge la 14-15.000.000 într-o perioadă de 30-40 de ani', a afirmat Andrei la ceremonia de lansare a proiectului 'Starea Naţiunii. Construirea unui sistem inovator pentru fundamentarea politicilor publice'.

El a explicat că, deşi este normal ca populaţia României să urmeze tendinţa de la nivel european, se pot remarca şi unele 'tendinţe neplăcute', care nu sunt specifice Europei. Preşedintele INS a luat ca exemplu rata de fertilitate a fetelor cu vârsta de sub 15 ani, care, a punctat acesta, în România este 'infinit mai mare' decât la nivelul celorlalte state europene.

Un alt fenomen neplăcut care se face simţit în România şi care nu este caracteristic restului Europei se referă, potrivit lui Tudorel Andrei, la rata mortalităţii infantile, de 9 decese la 1.000 de nou-născuţi. Andrei a arătat că această rată este de trei ori mai mare decât media europeană şi reprezintă o problemă care nu se poate rezolva într-o perioadă scurtă.


Preşedintele INS a semnalat şi creşterea vârstei medii a populaţiei României, de la aproape 33 de ani în 1990 la 40-41 la nivelul anului 2015.

'E o îmbătrânire galopantă a populaţiei, e drept, şi pe fondul migraţiei externe, din păcate, din categoria persoanelor tinere şi, în cazul femeilor, aflate în perioada de fertilitate', a adăugat acesta.

Problema demografică din România a fost menţionată şi de către Vasile Gheţău, director în cadrul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

'Declinul populaţiei nu mai poate fi stopat. Ar putea fi redus ca intensitate doar. Societatea trebuie pregătită pentru astfel de evoluţii pe viitor', a declarat Gheţău.

 

Populaţia rezidentă a României se reduce anual cu echivalentul a două oraşe mici

Populaţia rezidentă a României înregistrează o reducere de 80.000 de persoane, începând din 2014, echivalentul a două oraşe mici, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei.

'La nivelul anului 2014 populaţia rezidentă este de sub 20 de milioane, la nivelul populaţiei din anul 1966. Practic, mortalitatea ridicată, rata scăzută a fertilităţii de după 1989 au dus la această situaţie şi peste cele două fenomene naturale avem şi migraţia externă care avut o influenţă foarte mare asupra dinamicii populaţiei rezidente. Un lucru foarte interesant se referă la factorii care au dus la această modificare, cel puţin în orizontul de timp 1990-2014. Până în 2013 reducerea populaţiei rezidente s-a realizat în cea mai mare parte datorită migraţiei externe, în jur de 70-80%. După anul 2013, diferenţa dintre numărul de nou-născuţi şi persoane decedate determină o reducere a populaţiei rezidente. Practic, la nivelul anului 2014, avem o reducere a populaţiei rezidente de aproape 80.000 de peroane datorită factorilor naturali. Aceasta înseamnă că avem o dispariţie a două oraşe de nivel mic în fiecare an', a spus Tudorel Andrei.

Potrivit datelor prezentate de Tudorel Andrei, populaţia Romaniei era de 14,1 milioane persoane în 1930 şi a avut un vârf în 1990, la 23,2 milioane. Acesta susţine că populaţia se află în descreştere de la 21,7 milioane în 2002 la 19,9 milioane de locuitori în 2014. Populaţia devine preponderentă în mediul urban începând cu anul 1985.

Conform datelor din Anuarul demografic al României, evoluţia structurii populaţiei pe grupe mari de vârstă arată amploarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populaţiei: dacă în 1970 grupa de vârstă de 65 de ani şi peste reprezenta 8,6% din totalul populaţiei, în 2014 această pondere este aproape două ori mai mare (15,1%), în timp ce ponderea copiilor cu vârstă mai mică de 15 ani, care în 1970 depăşea un sfert din totalul populaţiei (25,9%), a scăzut semnificativ, la numai 14,9% în 2014.


Populaţia aptă de muncă se va reduce cu 44%, până în 2060 - INS

Populaţia aptă de muncă se va reduce cu 44% până în anul 2060, ajungând la aproximativ 7,51 milioane de persoane, potrivit unei publicaţii a Institutului Naţional de Statistică (INS), transmisă la solicitarea Agerpres. Declinul demografic al României capătă noi dimensiuni. O viziune realistă asupra dezvoltării economice şi sociale în următoarele decenii reprezintă pentru România o necesitate stringentă, având în vedere diminuarea populaţiei active, relevă datele INS.

'Până în anul 2060, populaţia în vârstă de muncă (15 - 64 ani) se va reduce cu 44,0%, ajungând la aproximativ 7,506 milioane persoane. Scăderea populaţiei de 15 - 64 ani va fi moderată până în anul 2030 şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare (anul 2060), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală a populaţiei', precizează INS.

În profil teritorial, populaţia de 15 - 64 ani va înregistra o scădere în toate regiunile ţării. Până în anul 2060 este anticipată o diminuare mai accentuată a populaţiei în regiunile Sud-Muntenia (cu aproape 1,139 milioane locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (cu aproximativ 820.000 locuitori). Diminuări ale populaţiei între 603.000 şi 695.000 persoane se vor mai înregistra în regiunile Centru, Nord-Est şi Nord-Vest. Regiunile Sud-Vest Oltenia şi Vest vor continua să se încadreze, în anul 2060, în grupul celor cu cel mai mic număr al populaţiei adulte în vârstă de muncă (15 - 64 ani), la polul opus menţinându-se regiunile Nord-Est, Nord-Vest şi Bucureşti-Ilfov

Potrivit Institutului, pentru ambele sexe, o scădere semnificativă se va înregistra la grupele de vârstă 25 - 34 de ani şi 35 - 44 de ani.

'Pe termen scurt, până în anul 2030, populaţia în vârstă de 15 - 64 ani se va menţine în jur de 12 milioane. După anul 2030, în populaţia în vârstă aptă de muncă vor începe să intre generaţiile mai puţin numeroase, născute după anul 2010. De aceea, segmentul 15 - 24 ani se va diminua treptat, ajungând să reprezinte, în anul 2060, 15,5% din totalul populaţiei de 15 - 64 ani. Grupele 'mature' de 35 - 44 ani din cadrul populaţiei apte de muncă se vor diminua în paralel cu creşterea populaţiei în prag de pensionare, creând în timp dezechilibre pe piaţa muncii. Dacă la 1 ianuarie 2015 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani a fost de 23,1% din totalul populaţiei în vârstă de muncă, în anul 2060 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani se va reduce la 19,5%. Ponderea populaţiei în vârstă de 55 - 64 de ani va creşte de la 20,3% (în anul 2015) la 23,7% din totalul populaţiei în vârstă de muncă (în anul 2060)', spune INS.

În perioada 2004 - 2014, populaţia activă economic de 15 ani şi peste a scăzut de la 9,958 milioane persoane la 9,243 milioane persoane. Rata de activitate, calculată ca pondere a populaţiei active de 15 ani şi peste, la populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă, s-a diminuat de la 56,2% în anul 2004 la 54,9% în anul 2014.

INS mai spune că, pe sexe, valorile ratei de activitate a populaţiei masculine au fost mai mari faţă de ratele de activitate a populaţiei feminine. Ratele de activitate a populaţiei masculine au scăzut de la 64,4%, în anul 2004, la 64,2%, în anul 2014, în paralel cu scăderea ratelor de activitate a populaţiei feminine de la 48,5%, în anul 2004, la 46,2%, în anul 2014.

'Populaţia inactivă a fost în anul 2014 de 10,681 milioane persoane, în scădere faţă de populaţia inactivă înregistrată în anul 2004 de 11,528 milioane persoane. Peste jumătate din persoanele inactive au domiciliul în mediul urban şi 57,9% din persoanele inactive sunt femei. În anul 2014, raportul de dependenţă economică arată faptul că 1.000 de persoane ocupate susţin economic 1.313 persoane inactive şi în şomaj, în scădere faţă de anul 2004 când raportul a fost de 1.344 persoane', mai spune Institutul.


Populaţia activă economic de 15 - 64 ani, în anul 2014, a fost de peste 8,882 milioane persoane, în scădere cu peste 75.000 persoane în comparaţie cu populaţia activă din anul 2010 (8,958 milioane persoane).

În profil regional, populaţia activă a crescut, în anul 2014, faţă de 2010, în regiunile Bucureşti - Ilfov (cu 2,4%), Nord-Vest (cu 2,0%) şi Nord-Est (cu 0,8%), dar a înregistrat scăderi în celelalte 5 regiuni care au oscilat între -4,9% (Sud-Est) şi -1,3% (Vest). În anul 2014, rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) a înregistrat cele mai mici valori în regiunea Centru, de 60,4%, la fel ca în anul 2010, iar valorile cele mai mari în regiunile Nord-Est, de 69,9%, faţă de 68,6%, în anul 2010, şi Bucureşti-Ilfov, de 69,5% faţă, de 67,2%, în anul 2010, explică INS.

O viziune realistă asupra dezvoltării economice şi sociale în următoarele decenii reprezintă pentru România o necesitate stringentă, având în vedere diminuarea populaţiei active, relevă datele unei publicaţii a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă la solicitarea AGERPRES.

'Declinul demografic al României capătă noi dimensiuni dacă privim viitorul demografic al ţării. Proiectarea populaţiei României la orizontul anului 2060 relevă că scăderea natalităţii şi menţinerea mortalităţii la un nivel ridicat vor determina o scădere a populaţiei. Implicaţiile economice ale declinului demografic şi ale schimbării structurii pe vârste vor fi şi mai vizibile în România după anul 2020, când populaţia activă se va reduce treptat şi grupele 'mature' vor intra în cadrul populaţiei vârstnice. Diminuarea populaţiei active va determina o schimbare a raportului total de dependenţă economică şi sarcina economică a populaţiei active va creşte', arată documentul INS.

Sursa citată atrage atenţia şi asupra faptului că reducerea populaţiei active economic îşi va pune amprenta şi pe rata generală de activitate.

'Schimbările pe care le-ar cunoaşte ratele de activitate în viitor sunt greu de anticipat, mai ales în contextul actual al migraţiei forţei de muncă în spaţiul european. În acest context, o viziune realistă asupra dezvoltării economice şi sociale în următoarele decenii reprezintă pentru România o necesitate stringentă', explică INS.

Potrivit Institutului, în definirea şi structurarea unei strategii naţionale pentru dezvoltare durabilă populaţia este elementul central, iar elaborarea unei strategii naţionale trebuie să includă şi măsuri clare de redresare a situaţiei demografice.

'Din această perspectivă, componenta majoră a strategiei de dezvoltare durabilă ar trebui să o reprezinte măsurile strategice pentru stoparea derapajului demografic în care se află România. Economiile moderne se bazează mai mult pe cunoaştere decât pe materii prime sau muncă fizică. Pentru a face faţă concurenţei reprezentate de noile economii emergente, Europa trebuie să creeze locurile de muncă de care are nevoie o societate dinamică, bazată pe cunoaştere. Pentru aceasta este necesar să se investească în educaţie şi ştiinţă, precum şi în politicile privind ocuparea forţei de muncă, astfel încât să se ţină pasul cu schimbările tehnologice. Ţările din Uniunea Europeană cooperează strâns pentru a face faţă provocărilor, împărtăşind aceleaşi obiective şi politici care se sprijină reciproc', mai arată INS.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO