INSP nu recomandă pulverizarea chimică a trotuarelor şi străzilor; acestea nu sunt căi de infectare cu noul coronavirus

Pulverizarea sau fumigarea spaţiilor exterioare cu dezinfectanţi - cum ar fi străzile, trotuarele, pasarelele sau pieţele - nu este recomandată pentru a elimina sau a inactiva SARS-CoV-2 ori alţi agenţi patogeni. Străzile şi trotuarele nu sunt considerate căi de infecţie pentru COVID-19, atrage atenţia Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Economica.net - J, 21 mai 2020, 18:52
INSP nu recomandă pulverizarea chimică a trotuarelor şi străzilor; acestea nu sunt căi de infectare cu noul coronavirus

Pulverizarea sau fumigarea spaţiilor exterioare – cum ar fi străzi, trotuare, pasarele sau pieţe – nu este recomandată pentru a elimina sau a inactiva SARS-CoV-2 sau alţi agenţi patogeni (n. red. îngroşarea textului aparţine INSP). Străzile şi trotuarele nu sunt considerate căi de infecţie pentru COVID-19. Mai mult, dezinfectanţii sunt inactivaţi de murdărie şi deşeuri, şi nu este fezabilă curăţarea şi îndepărtarea manuală a întregii materii organice din astfel de spaţii. Chiar şi în absenţa materiei organice, este puţin probabil ca pulverizarea chimică să acopere în mod adecvat toate suprafeţele, pe durata timpului de contact necesar pentru a inactiva agenţii patogeni”, spune Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) într-un document publicat recent pe pagina instituţiei.

Timişoara, Bucureşti, BraşovArad, Alba IuliaSuceavaIaşiConstanţaCraiovaRâmnicu VâlceaTârgu Jiu sunt câteva dintre oraşele în care primăriile au dezinfectat periodic străzile şi trotuarele pentru a limita răspândirea noului coronavirus. 

Alte mituri spulberate de INSP

De asemenea, „pulverizarea persoanelor cu dezinfectanţi (cum ar fi într-un tunel, poartă sau cameră) nu este recomandată în nici un caz (n. red. îngroşarea textului aparţine INSP). Această practică poate fi dăunătoare fizic şi psihologic, şi nu reduce capacitatea unei persoane infectate de a răspândi virusul prin picături (salivă sau secreții nazale) sau contact. Efectul toxic al pulverizării de substanţe chimice, cum ar fi clorul, pe persoane, poate duce la iritaţii la nivelul ochilor şi pielii, bronhospasm cauzat de inhalare şi efecte potenţiale gastrointestinale, cum ar fi greaţa şi voma”, atrage atenţia Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Citeşte şi COVID-19: Clienţii unui bar din Japonia sunt stropiţi cu un strat fin de dezinfectant pe bază de clor, la intrarea în local

Virusul care provoacă COVID-19 este transmis, în principal, prin contact apropiat şi picături respiratorii (salivă și secreții nazale), cu posibilă transmisie aeriană în spațiile în care se efectuează proceduri generatoare de aerosoli. În toate tipurile de unităţi, inclusiv în cele în care resursele limitate nu permit realizarea regulată a curăţării şi dezinfectării, spălarea frecventă a mâinilor şi evitarea atingerii feţei trebuie avute în vedere ca abordare de prevenţie primară pentru a reduce modul de transmitere care se presupune că e asociat cu contaminarea suprafeţelor, conchide INSP.

Te-ar mai putea interesa și
CNAB iniţiază achiziţia pentru supervizarea proiectului de energie fotovoltaică la Aeroportul Otopeni
CNAB iniţiază achiziţia pentru supervizarea proiectului de energie fotovoltaică la Aeroportul Otopeni
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a lansat procedura de achiziţie a serviciilor de supervizare aferente proiectului privind instalarea de panouri fotovoltaice şi racordarea lor la......
Cum va fi vremea în Bucureşti şi în ţară, vineri şi sâmbătă – Unde va fi Cod galben (ANM)
Cum va fi vremea în Bucureşti şi în ţară, vineri şi sâmbătă – Unde va fi Cod galben (ANM)
Vremea va deveni instabilă în zona Municipiului Bucureşti, începând din seara de vineri, iar pe parcursul zilei de sâmbătă, ...
Producţia internă de energie a scăzut cu 2,1%, în primele două luni (INS)
Producţia internă de energie a scăzut cu 2,1%, în primele două luni (INS)
Producţia internă de energie a României a scăzut cu 2,1% în primele două luni din 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă ...
România ar putea acoperi o parte din deficitul de kerosen al Europei – Chisăliţă (AEI)
România ar putea acoperi o parte din deficitul de kerosen al Europei – Chisăliţă (AEI)
Deficitul de kerosen la nivelul Uniunii Europene, pe fondul dependenţei de importuri şi al dezechilibrelor din lanţul ...