În primă lectură, 271 de membri ai Camerei Deputaţilor au sprijinit o reformă constituţională în acest sens, înregistrându-se 202 voturi împotrivă şi 64 de abţineri.
Însă, înainte ca populara insulă mediteraneană de vacanţă să poată obţine cu adevărat mai multă libertate faţă de Paris mai sunt de depăşit obstacole.
Primul ar fi Senatul, camera superioară a Parlamentului, care trebuie să adopte textul reformei. Conservatorii, care deţin majoritatea în Senat, sunt critici faţă de cererea ca politicienii corsicani să aibă o influenţă mai mare asupra procesului legislativ.
Ulterior, trei cincimi dintre parlamentarii francezi trebuie să aprobe amendamentul constituţional.
Populaţia corsicană va trebui, de asemenea, să voteze asupra propunerii.
Relaţia dintre Corsica şi guvernul de la Paris este tensionată de multă vreme. Timp de decenii, separatiştii corsicani au luptat pentru a obţine mai multă autonomie, recurgând adesea la violenţă.
Frontul de Eliberare Naţională a Corsicii (FLNC), care acţiona în mod clandestin, a depus temporar armele în 2014, în timp ce, aproximativ în aceeaşi perioadă, naţionaliştii moderaţi au câştigat influenţă politică. În prezent, aceştia deţin majoritatea în parlamentul regional şi cer statut autonom.
În urmă cu patru ani au reapărut tensiunile în timpul unor proteste violente pe insulă, iar în 2023 preşedintele Emmanuel Macron a promis autonomie pentru această insulă cu o populaţie în jur de 350.000 de locuitori.