INTERVIU Sorin Cîmpeanu: Avem o nouă formă de organizare – învăţământul dual

O lege a educaţiei care să fie promovată fără consultarea celor cărora li se adresează nu va putea fi vreodată o lege sustenabilă, care să nu impună modificări succesive pentru aplicarea sau corectarea ei, a declarat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, într-un interviu acordat Agerpres. La nivel de învăţământ preuniversitar, o prioritate esenţială o constituie susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, inclusiv prin forma de organizare învăţământ dual. Despre manualele şcolare, noile materii din şcoli, examenele de bacalaureat şi admitere în liceu, într-un interviu cu ministrul Educaţiei.
Economica.net - mie, 04 feb. 2015, 09:59
INTERVIU Sorin Cîmpeanu: Avem o nouă formă de organizare -  învăţământul dual

Ministrul a vorbit, în interviu, despre priorităţile anului şcolar şi universitar în curs, despre reforma programelor şcolare, despre o nouă clasificare a universităţilor, dar şi despre concursurile contra cost organizate în şcoli.

”Avem ca prioritate iniţierea oricăror măsuri care fac o alternativă viabilă pentru un absolvent foarte bun de liceu să studieze în România. Pentru asta trebuie să fie motivat printr-o resursă umană şi o infrastructură de calitate, printr-un prestigiu al şcolii respective, prin instrumente de natura burselor de studiu şi a altor facilităţi, prin şansa de a participa la competiţii pentru obţinerea de proiecte prin care să îşi poată dezvolta cariera profesională”, a afirmat Cîmpeanu.

AGERPRES: Ce priorităţi aveţi pentru acest an şcolar?

Sorin Cîmpeanu: Priorităţile sunt structurate pe cele trei domenii mari de activitate. Avem priorităţi specifice pentru învăţământul preuniversitar, pentru învăţământul superior şi avem priorităţi pentru activitatea de cercetare.

La nivelul învăţământului preuniversitar ne concentrăm pe accelerarea procesului de revizuire a curriculei în sensul simplificării acesteia şi pe tot ceea ce decurge din acest obiectiv prioritar. Şi anume obţinerea unei curricule pe de o parte corespunzătoare nivelului actual de dezvoltare, pe de altă parte o curriculă adaptată la nevoile elevilor din această perioadă. Pe de altă parte, este extrem de importantă pregătirea resursei umane care să poată să implementeze într-o manieră inteligentă această nouă curriculă.

Pe de altă parte, din punct de vedere administrativ, este bine cunoscuta problemă, din păcate, a manualelor şi a procedurilor prin care aceste manuale pot fi achiziţionate la nivelul învăţământului preuniversitar. În acest sens, pot spune că am reuşit să deblocăm cu o întârziere regretabilă de un semestru manualul de clasa I – Abecedarul, toate cele şase variante. La începutul săptămânii viitoare el va fi disponibil în toate şcolile din România. Este vorba de un număr de circa 190.000 de manuale, în cele şase versiuni.

În acest scop, MECŞ şi-a asumat responsabilitatea contractării acestor manuale, deşi contestaţia îşi urmează cursul la nivelul de Curte de Apel. Am considerat ca fiind obiectivul prioritar acela ca măcar la începutul semestrului II elevii de clasa I să aibă Abecedarul. Am decis la nivelul ministerului să ne asumăm răspunderea pentru continuarea procedurii. În perioada 23 – 28 ianuarie, fiecare a optat pentru varianta de abecedar, pe 29 ianuarie au fost centralizate aceste solicitări, 30 ianuarie semnarea contractelor subsecvente. Deci, simplificarea curriculei este un obiectiv prioritar cu tot ceea ce decurge, respectiv curriculă de calitate, manuale la dispoziţie şi, nu în ultimul rând, extrem de important, pregătirea resursei umane pentru implementarea acestei curricule.

Tot la nivel de învăţământ preuniversitar, o prioritate esenţială o constituie susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, inclusiv prin forma de organizare învăţământ dual. Considerăm şi la nivel instituţional şi la nivel personal că este veriga principală de legătură prin care se poate asigura acea mult dorită şi mult aşteptată legătură dintre sistemul educaţiei şi lumea reală, piaţa muncii.

Am adăugat o nouă formă de organizare – aceea a învăţământului dual, care este destinată absolvenţilor de învăţământ obligatoriu de 10 clase peste cele două forme: învăţământ profesional cu durata de doi şi trei ani care deja existau şi se adresau absolvenţilor de clasa a VIII-a, respectiv absolvenţilor de clasa a IX-a. În acest fel, considerăm că am creat, fără să pretind că este finalizată, crearea cadrului care să asigure dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic şi, pe cale de consecinţă, legătura dintre educaţie şi piaţa muncii, am creat cadrul prin care elevii, fie la nivelul clasei a VIII-a, fie la nivelul clasei a IX-a, fie pentru absolvenţii clasei a X-a, pot opta pentru această formă de învăţământ.

Trebuie să funcţioneze şi legătura dintre şcoli şi agenţii economici, următorul pas pe care îl avem în vedere este acela al identificării posibilităţilor de cointeresare a agenţilor economici, de motivare, pentru a veni în întâmpinarea şcolilor pentru semnarea acestor parteneriate între şcoli şi agenţii economici prin care elevii să îşi poată consolida obţinerea de abilităţi şi competenţe relevante pe piaţa muncii. Toate acestea se înscriu în prioritatea de creştere a calităţii învăţământului preuniversitar, care să fie cuantificată şi prin îmbunătăţirea rezultatelor la examenele naţionale, clasa a VIII-a şi Bacalaureat.

O prioritate esenţială este aceea a obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru toate cele 2.520 de şcoli din România care nu au în acest moment autorizaţie sanitară de funcţionare. Este un singur judeţ care are toate şcolile cu autorizaţie sanitară de funcţionare – Sibiu, la extrema cealaltă sunt judeţe cum este Suceava, care are 465 de şcoli fără autorizaţie sanitară de funcţionare. Sunt şi alte judeţe care au 270 şcoli fără autorizaţie sanitară de funcţionare. Există un parteneriat între Ministerul Educaţiei şi cel al Dezvoltării Regionale prin care MDRAP susţine alocarea de fonduri către reabilitarea acestor unităţi de învăţământ în scopul obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, în scopul îmbunătăţirii calităţii educaţiei şi îmbunătăţirii accesului la educaţie al copiilor. Este un număr extrem de mare.

Obiectivul la nivelul anului 2015 este acela al obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru un procent cât mai mare din aceste şcoli, dar oricum toate ar trebui să aibă autorizaţie sanitară până la începutul anului şcolar următor.

În învăţământul universitar există o aşteptare confirmată la nivelul Consiliului Naţional al Rectorilor din România, care cuprinde rectorii celor 92 de universităţi acreditate din ţară, 55 de universităţi publice, inclusiv cele militare, şi 37 de universităţi private, o aşteptare cu privire la clasificarea universităţilor, o clasificare care să fie făcută pe baza unor parametri general acceptaţi, în al doilea rând a unor parametri care să fie obiectivi şi relevanţi pentru aprecierea activităţii unei anumite universităţi. Alături de cercetare, partea de educaţie este la fel de importantă, sunt importanţi de asemenea parametrii care ţin de internaţionalizarea activităţii universităţilor româneşti şi în acest sens susţinem universităţile în promovarea unei oferte educaţionale în limba engleză sau alte limbi de circulaţie internaţională, care să poată să atragă studenţii străini inclusiv din ţări non UE şi, nu în ultimul rând, este prioritară legătura dintre învăţământ şi piaţa muncii, criteriul angajabilităţii absolvenţilor de învăţământ superior să fie criteriul cu o pondere importantă în clasificarea universităţilor.

Universităţile formează oameni pentru piaţa muncii. Această nouă clasificare a universităţilor care este aşteptată de sistem ar trebui să compare lucruri comparabile. Este foarte greu să compari performanţa unei universităţi politehnice cu performanţa unei universităţi de arte, de muzică, trebuie să avem criterii specifice relevante şi pentru domeniul de activitate.

Ultima clasificare care a fost făcută şi a fost contestată din cauza mai multor elemente pe care nu aş vrea să le menţionez acum ne-a demonstrat că este necesară o clasificare pe baza unor criterii transparente, a unei metodologii transparente şi general acceptate. Aceste discuţii sunt în curs cu toţi factorii interesaţi şi când spun toţi factorii interesaţi mă refer la universităţi, conducerile şi cadrele didactice din universităţi, mă refer la asociaţiile studenţilor, mă refer la angajatori, mă refer la sindicate. Toţi aceşti actori trebuie să fie consultaţi, să se ajungă la un numitor comun. Odată acceptată această metodologie de clasificare a universităţilor de către toţi cei interesaţi avem convingerea că ea va fi viabilă şi va genera această predictibilitate şi stabilitate a sistemului de învăţământ la nivelul de învăţământ superior.

O altă prioritate o reprezintă susţinerea şi consolidarea autonomiei universitare. Prin orice fel de măsuri legale considerăm că trebuie stimulată consolidarea autonomiei universitare, inclusiv a autonomiei financiare. Este o condiţie fără de care universităţile româneşti nu vor putea să se dezvolte, nu vor putea să fie competitive la nivel european şi naţional.

La nivelul cercetării sigur că trebuie continuate marile proiecte, este vorba în primul rând de proiectul ELI, este vorba de proiectul ‘Râuri, delte, mări’, este vorba şi de alte proiecte importante care trebuie continuate. Ne dorim şi la nivelul cercetării, cu resursele financiare pe care le avem la dispoziţie, să stimulăm demararea celor mai importante competiţii şi în acest sens aş vrea să menţionez faptul că a fost lansată competiţia pentru echipe de tineri cercetători şi realitatea a întrecut de patru ori aşteptările colegilor care se ocupă de activitatea de cercetare, care estimau un număr de 700-800 de cereri de finanţare, ele au fost 3.000.

Avem ca prioritate comună iniţierea oricăror măsuri care fac o alternativă viabilă pentru un absolvent foarte bun de liceu să studieze în România. Pentru asta trebuie să fie motivat printr-o resursă umană şi o infrastructură de calitate, printr-un prestigiu al şcolii respective, prin instrumente de natura burselor de studiu şi a altor facilităţi, prin şansa de a participa la competiţii pentru obţinerea de proiecte prin care să îşi poată dezvolta cariera profesională.

AGERPRES: Credeţi că Legea Educaţiei Naţionale mai trebuie amendată şi unde? Ar putea avea completări?

Sorin Cîmpeanu: Da. Legea 1 a Educaţiei Naţionale a cuprins lucruri pozitive care contribuie la dezvoltarea educaţiei în România, a cuprins şi elemente care s-au dovedit a fi discutabile, dar mai cu seamă are o serie de prevederi care sunt mai greu aplicabile. Pentru a putea fi aplicate sigur că sunt necesare completări şi modificări. Aceste completări şi modificări s-au făcut în principal prin trei OUG, dar trebuie să vă spun că la nivelul sistemului de educaţie este promovat din ce în ce mai puternic acel punct de vedere care spune: decât să repari în multe rânduri un anumit lucru mai bine iniţiezi elaborarea unei noi legi împreună cu toţi actorii interesaţi. Această dezbatere să fie făcută la nivelul Parlamentului, este un obiectiv major care ar avea avantajul pe care l-am menţionat – al predictibilităţii şi stabilităţii sistemului de educaţie. O lege a educaţiei care să fie promovată fără consultarea celor cărora li se adresează nu cred că va putea fi vreodată o lege sustenabilă, care să nu impună modificări succesive pentru aplicarea sau corectarea ei.

AGERPRES: Vor fi modificate programele şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a? Ce se va întâmpla cu noile manuale?

Sorin Cîmpeanu: Curricula pentru clasa a III-a a fost deja validată, colegii de la Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare sunt în curs de a redacta caietul de sarcini pentru demararea licitaţiei. În opinia mea, există deja o întârziere nedorită pentru demararea licitaţiei, însă atâta vreme cât licitaţia de manuale se derulează conform OUG 34 care reglementează achiziţia de bunuri şi servicii de orice fel şi nu există o particularizare necesară şi binemeritată a manualelor şcolare, va exista întotdeauna riscul contestării fundamentate sau nu a acestei proceduri, contestaţii care generează întârzieri de multe ori inacceptabile. Pentru a micşora acest risc trebuie redactat un caiet de sarcini în termeni foarte, foarte clari. Nu pot să elimine riscul contestaţiilor, dar sunt de părere că îl pot diminua.

Cât priveşte curricula de clasa a IV-a sigur manualele de clasa a IV-a urmează să intre în vigoare la începutul anului şcolar 2016-2017. Putem spune la prima vedere că este timp suficient, dar sunt de părere că nu trebuie să neglijăm importanţa urgentării demersurilor precum validare curriculă şi lansare licitaţie manuale de clasa a IV-a.

AGERPRES: Când va fi introdus şahul ca materie opţională în toate şcolile?

Sorin Cîmpeanu: Şi la nivel personal îmi doresc introducerea cât mai rapidă ca disciplina opţională sau facultativă în toate şcolile. Şi eu personal sunt un iubitor de şah şi consider că este un element prin care putem stimula capacitatea de a raţiona a elevilor.

AGERPRES: Ce alte discipline care pot îmbunătăţi portofoliul elevului aveţi în vedere să introduceţi?

Sorin Cîmpeanu: Pe de o parte este necesară actualizarea curriculei şi updatarea la nivelul de dezvoltare existentă în anul 2015 şi în anii următori, pe de altă parte aceasta este o problemă, ne dorim simplificarea curriculei, ne dorim ca ai noştri copii să nu mai transporte un ghiozdan de 7-8 kg, dar în acelaşi timp există solicitări de diversificare a curriculei. Sunt două lucruri care nu se îmbină foarte simplu. În opinia mea, este puţin acceptabil, ca să nu spun inacceptabil, ca un elev să aibă 18 discipline pe săptămână, sunt mult prea multe. Ar trebui diminuat numărul de discipline. Există un trunchi comun şi soluţia ar fi să mărim plaja disciplinelor opţionale, să îşi poată alege una dintre discipline care sunt relevante pentru formarea de calitate a elevului. Către aceste lucru trebuie să ne îndreptăm.

AGERPRES: Ce se va întâmpla în cazul religiei, având în vedere decizia CCR?

Sorin Cîmpeanu: Lucrurile sunt foarte clare, am auzit tot felul de scenarii, dar din punctul meu de vedere sunt clare. Decizia CCR este executorie în termen de 45 de zile de la publicarea ei. Carevasăzică la începutul lunii martie – 9-10 martie – va trebui să fie identificată o soluţie de punere în aplicare a deciziei CCR care spune că: ‘Disciplina de religie, conform prevederilor Constituţiei, este obligatorie pentru şcoli şi pentru Ministerul Educaţiei şi este opţională pentru elev’. Schimbarea la nivel procedural esenţială este aceea că, dacă la începutul anului şcolar 2014-2015 trebuiau să îşi exprime în mod expres, scris, părerea părinţii care nu doreau ca ai lor copii să participe la orele de religie, de data aceasta se merge în oglindă, va trebui să îşi exprime părinţii intenţia de a participa copilul la orele de religie şi ce fel de religie.

Din punct de vedere procedural acest lucru va trebui să fie reglat: Ce putem face noi la Ministerul Educaţiei? Să solicităm încă înainte de începutul anului şcolar depunerea acestor cereri de participare la orele de religie pentru a putea estima necesarul de cadre didactice pentru începutul anului şcolar 2015-2016. Punerea în practică a deciziei CCR se poate face sau printr-o OUG de modificare a legii sau direct în Parlament. Noi susţinem ideea că o dezbatere în Parlament şi o reglare la nivelul legii în Parlament este preferabilă şi acest lucru ar trebui să se întâmple în intervalul de 45 de zile pe care îl avem la dispoziţie de punere în aplicare a deciziei CCR.

AGERPRES: Veţi aduce modificări în ceea ce priveşte examenul de Bacalaureat? Dar legat de admiterea la liceu?

Sorin Cîmpeanu: Nu ne gândim în momentul de faţă la modificări, deşi există solicitări pe care le analizăm cu maximă atenţie cu privire la disciplinele de la examenul de Bacalaureat, există şi acea ideea a unui Bacalaureat diferenţiat. Trebuie analizate cu maximă atenţie şi în regim de urgenţă aceste propuneri, dar afirm că în momentul de faţă nu este consolidată nicio idee de schimbare a modalităţii de derulare a examenelor naţionale.

AGERPRES: Vor mai fi organizate concursuri şcolare cu bani în unităţile de învăţământ?

Sorin Cîmpeanu: A fost o solicitare generală de interzicere a colectării de fonduri în şcoli. În acest regim al colectării de fonduri în şcoli se încadrează şi taxa de participare pentru concursuri private. Există organizate de Ministerul Educaţiei o serie completă de concursuri fără taxă. Pe de altă parte nu neg nici importanţa pregătirii elevilor în vederea participării la astfel de concursuri despre care faceţi vorbire. Astfel de concursuri, cu taxă, conform unui ordin de ministru de la începutul lunii decembrie, înainte să preiau acest mandat, nu mai pot fi organizate în instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu cei care în continuare vor promova auxiliarele în şcoli?

Sorin Cîmpeanu: Prin discuţiile pe care le-am iniţiat cu inspectorii generali – şi aş vrea să fac o paranteză – sper să reuşesc să organizez în cel mai scurt timp întâlniri cu toţi directorii de şcoli din învăţământul preuniversitar din ţară. Acest lucru l-am abordat la nivel de judeţ. Am organizat deja întâlniri în şase judeţe: Sibiu, Braşov, Iaşi, Vaslui, Neamţ, Vrancea şi sper să pot organiza în continuare aceste întâlniri cu directorii de şcoli şi cu conducerile inspectoratelor. În aceste discuţii, unul dintre subiectele abordate este şi acela al consolidării unui curent de opinie care să facă să nu mai fie posibile astfel de cazuri.

AGERPRES: Sunt directori de unităţi de învăţământ care ”patronează” programe de tip after school chiar în şcolile lor, este legal acest lucru?

Sorin Cîmpeanu: Şi acesta este un punct important pentru că am enumerat priorităţile majore, dar asta nu înseamnă că nu ne concentrăm pe implementarea unui sistem de evaluare, acreditare a unităţilor after school. Sunt importante, dar părinţii trebuie să ştie unde îşi lasă copiii, în ce condiţii – deci un sistem de evaluare şi acreditare a unui after school, indiferent că este vorba de acest sistem în domeniul public sau privat, cu atât mai mult în domeniul public, unde pentru after school se foloseşte infrastructura şcolii de stat.

AGERPRES: Veţi apela la Corpul de Control pentru a verifica unele unităţi de învăţământ?

Sorin Cîmpeanu: Asta se întâmplă tot timpul, încercăm să organizăm aceste acţiuni de control într-o manieră foarte eficientă, deoarece numărul şcolilor este foarte mare şi aici aş menţiona discrepanţe cu privire la nivelul de fragmentare, există judeţe în care media numărului de elevi per şcoală este sub 100 de elevi în condiţiile în care în acele judeţe sunt colegii cu 3.000-4.000-5.000 de elevi. Avem foarte multe şcoli cu număr mic şi foarte mic de elevi. Problemele care apar sunt pe măsură şi eficienţa acţiunilor de control ale ministerului se sprijină pe inspectoratele şcolare judeţene.

AGERPRES: Ce măsuri veţi lua în cazul cadrelor didactice care solicită bani părinţilor? Există un proiect al fostului ministru Remus Pricopie care prevedea ca cei care solicită bani să nu mai poată să se întoarcă la catedră.

Sorin Cîmpeanu: Susţin iniţierea de măsuri drastice în aceste situaţii, astfel încât să nu mai avem cazuri de genul acesta. Susţin cu cel puţin la fel de multă tărie iniţierea unor măsuri drastice. Este vorba de acel Cod de etică aflat în dezbatere publică de mult timp şi care va trebui să fie finalizat şi care, şi în opinia mea, trebuie să prevadă măsuri drastice pentru aceste situaţii pe care le considerăm de o gravitate extraordinară.

AGERPRES: Când veţi organiza concursuri pentru funcţiile de directori, dar pentru cele de inspector?

Sorin Cîmpeanu: Chiar săptămâna aceasta – am declarat public că vom organiza concursuri succesive, mai întâi pentru ocuparea posturilor de inspector general, după aceea pentru ocuparea posturilor de inspectori generali adjuncţi şi de directori casă corp didactic, după directori de instituţii de învăţământ preuniversitar. Dorim să facem public anunţul de lansare a concursurilor pentru inspectorii generali chiar la sfârşitul săptămânii viitoare, colegii mei au pregătit o metodologie care va fi făcută publică.

Deci pe 9 februarie lansăm concursurile pentru funcţiile de inspector şcolar general, ele s-ar putea încheia în două luni, deci pe 10 aprilie. Pe 20 martie, la circa o lună diferenţă, putem lansa concursurile pentru inspectorii şcolari generali adjuncţi şi pentru directori casă corp didactic, după care vom lansa concursurile pentru directorii de unităţi şcolare. Succesiunea este logică, întrucât pentru organizarea concursurilor de directori inspectoratele şcolare au un rol important alături de reprezentanţii autorităţilor locale, deci ei trebuie să fie deja stabili cu concursurile finalizate.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Arabia Saudită va investi peste un miliard de dolari în iniţiative de mediu
Arabia Saudită va investi peste un miliard de dolari în iniţiative de mediu
Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial de ţiţei, a anunţat luni că doreşte să investească peste un miliard ...
Profitul TeraPlast s-a majorat cu 41% față de primele 9 luni din 2020
Profitul TeraPlast s-a majorat cu 41% față de primele 9 luni din 2020
Grupul TeraPlast a înregistrat un profit net de 43,3 milioane de lei în primele 9 luni ale anului, în creştere cu 41% ...
Curtea Supremă din Croația confirmă condamnarea directorului general al grupului ungar MOL
Curtea Supremă din Croația confirmă condamnarea directorului general al grupului ungar MOL
Curtea Supremă de Justiţie din Croaţia a confirmat astăzi o decizie anterioară a unui tribunal, care în primă instanţă ...