Iohannis: Începând cu 2023, bugetul Armatei va fi de 2,5% din PIB. O parte semnificativă va fi pentru investiţii

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Discuţiile politice au avut loc. Toată lumea a fost de acord că este nevoie de bani mai mulţi pentru a garanta securitatea României şi pentru a garanta modernizarea Armatei. Am decis împreună şi această discuţie – vă amintiţi probabil – a pornit din CSAT să alocăm 2,5% din PIB pentru Apărare, acest lucru se va întâmpla începând cu bugetul următor, pe anul 2023 şi cu siguranţă vorbim aici despre un plan care va dura cel puţin zece ani, fiindcă aceste acţiuni de modernizare, de dotare, de pregătire superioară a militarilor nu se întâmplă într-un an sau doi. Este vorba de aşa-numite programe multianuale şi aici vrem să schimbăm lucrurile şi nu doar să alocăm 2,5% din PIB pentru Apărare, ci o parte semnificativă din această sumă să fie alocată pentru investiţii, pentru dotarea propriu-zisă”, a spus şeful statului, înaintea participării la Summitul NATO de la Madrid, scrie Agerpres.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că România are aşteptări ”foarte concrete” de la Summitul NATO, indicând consolidarea semnificativă a Flancului Estic, creşterea numărului de militari aliaţi în această zonă, declararea Mării Negre ca zonă de interes strategic, Rusia să fie considerată ameninţare semnificativă a Alianţei, iar grupurile de luptă să devină brigăzi.

„NATO este garanţia securităţii noastre şi în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini, ne dăm seama cu atât de mult cât de importantă este umbrela NATO pentru noi, pentru securitatea noastră, pentru securitatea fiecărui român. Acest Summit a fost calificat de unii drept unul istoric şi cred că au dreptate. În fapt, Summitul a început deja aseară. Au fost întâlniri informale, a fost o recepţie formală la Regele Spaniei, dar discuţiile au intrat deja direct în subiect acolo. Atmosfera, după părerea mea, este una pozitivă, una bună, cu toate că situaţia de securitate şi situaţia economică nu sunt grozave”, a spus şeful statului, înaintea participării la Summitul NATO.

Preşedintele Iohannis a prezentat aşteptările României de la Summitul NATO.

„Eu, echipa mea, România, avem aşteptări foarte concrete de la acest summit. Ne aşteptăm, bunăoară, să se decidă o întâlnire, o consolidare semnificativă a Flancului Estic, Flancul Estic unde suntem noi situaţi, asta însemnând că ne aşteptam la o creştere semnificativă a numărului militarilor aliaţi care vor fi staţionaţi pe Flancul Estic şi, implicit, sigur, şi la noi în România. Ne aşteptam ca zona Mării Negre, unde ne găsim şi unde se desfăşoară războiul, să fie declarată zonă de interes strategic pentru NATO. Ne aşteptăm ca cea mai importantă zonă de pericol să fie declarată Rusia, deci Rusia să fie declarată ameninţarea semnificativă pentru NATO, fiindcă asta este. Ne aşteptăm destul de concret – ca să dau şi exemple de acest fel – ca grupurile de luptă care au fost propuse şi sunt în constituire pe Flancul Estic să devină mai mari, să devină brigăzi”, a spus şeful statului.

Iohannis a afirmat că România susţine politica „uşilor deschise”, arătând că discuţiile de marţi seara au fost în direcţia acceptării Suediei şi Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică.

„Deci aşteptări mari din partea noastră, aşteptări mari din partea aliaţilor şi aşteptarea generală este ca NATO să dovedească ca este unită şi puternică şi cred că la acest Summit vom demonstra acest lucru”, a mai afirmat şeful statului.

Preşedintele Klaus Iohannis participă miercuri şi joi la Summitul NATO de la Madrid. Marţi, şeful statului a participat la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la Summitul Alianţei.