1EUR = 4.8359 RON | Bucureşti 37 º

News

Iohannis: Tot cadrul normativ al măsurilor excepţionale trebuie schimbat. Trebuie să putem acţiona prompt şi eficient în situaţii de urgenţă

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că documentul trimis către Parlament informarea privind acţiunile şi iniţiativele pe care le-a avut în perioada stării de urgenţă, care a fost instituită pe întreg teritoriul ţării ca urmare a pandemiei COVID-19, prin cele două decrete semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie, propune şi o serie de măsuri menite să îmbunătăţească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în faţa unor provocări similare, scrie Agerpres.

09 iul, 2020 | ECONOMICA.net

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că autorităţile au fost nevoite să gestioneze pandemia de COVID-19 cu legi "slabe" şi "sumar croite", fiind necesar să ajusteze legislaţia "din mers".

"Am fost nevoiţi să gestionăm această pandemie cu legi slabe şi sumar croite, astfel că în cele mai critice momente sanitare a trebuit să ajustăm din mers şi legislaţia", a susţinut Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a adăugat că "întregul" cadru normativ al măsurilor excepţionale trebuie regândit şi aliniat cu arhitectura constituţională, astfel încât să ofere instrumente suficiente pentru o acţiune promptă şi eficientă a autorităţilor.

"În viaţa unui stat, există situaţii excepţionale care impun măsuri excepţionale, situaţii în care chiar paradigma acţiunii statale se schimbă. Fără îndoială, regimul stării de urgenţă a fost gândit de legiuitorul constituant astfel încât să asigure un răspuns prompt la un pericol iminent pentru cetăţeni sau chiar pentru însuşi statul român. Tocmai din acest motiv, întregul cadru normativ al măsurilor excepţionale, pe de o parte, trebuie regândit şi aliniat cu arhitectura constituţională, iar, pe de altă parte, trebuie să cuprindă instrumente suficiente pentru o acţiune promptă şi eficientă a autorităţilor", a punctat Iohannis.

Şeful statului a arătat că, prin Constituţie, în situaţii de criză sanitară, statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice, iar pentru realizarea acestei obligaţii soluţiile legislative, "pe lângă faptul că trebuie să asigure un just echilibru între drepturile şi libertăţile concomitent garantate şi protejate de stat, trebuie să asigure şi depăşirea crizei".

"Am transmis Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgenţă instituită pe întreg teritoriul României prin cele două decrete semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie. Documentul prezintă în mod sintetic şi transparent acţiunile şi iniţiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgenţă pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătăţii cetăţenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea şi relansarea economiei", a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Şeful statului a adăugat că documentul propune şi o serie de măsuri menite să îmbunătăţească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în faţa unor provocări similare.

"Pandemia COVID-19 a generat o criză la nivel mondial, care a reclamat din partea tuturor statelor acţiuni rapide, adaptabilitate şi soluţii inedite. Ne aflăm astăzi la aproape jumătate de an de la momentul în care, pe 30 ianuarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoştea riscurile majore reprezentate de epidemia cu noul coronavirus, declarând situaţie de urgenţă pentru sănătate internaţională, motivată de faptul că SARS-COV-2 nu putea fi comparat cu niciun virus anterior, fiind total atipic ca manifestare a bolii, agresivitate şi capacitate de transformare, dar şi adaptare la mediu. Noul coronavirus a schimbat radical vieţile tuturor şi a pus la încercare sistemele de sănătate, de protecţie socială, precum şi pe cele economice de pe întregul mapamond. Realitatea din toate ţările afectate ne arată acum, fără echivoc că pericolul unei răspândiri masive a virusului, care să nu poate fi ţinută total sub control, a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme. România a acţionat la timp şi eficient", a spus şeful statului.

El a reamintit că în data de 16 martie a semnat decretul privind instituirea stării de urgenţă, în urma evaluării situaţiei epidemiologice naţionale şi internaţionale, a discuţiilor din cadrul CSAT, a consultării membrilor guvernului şi a dialogului cu specialiştii şi epidemiologii şi sănătate publică, protejarea şi siguranţa cetăţenilor fiind obiectivul fundamental.

"Unica raţiune a acestor măsuri restrictive a fost evitarea unui scenariu negru, caracterizat printr-un un val masiv de victime şi îmbolnăviri, un scenariu care ar fi fost inevitabil mai ales în condiţiile în care România nu avea niciun fel de stocuri medicale pentru situaţii de urgenţă, iar toate statele lumii erau angrenate într-o cursă contracronometru pentru achiziţia aceloraşi resurse sanitare", a punctat Iohannis.

Preşedintele a subliniat, totodată, că în evaluarea situaţiei şi aprecierea necesităţii instituirii stării de urgenţă a luat în considerare una dintre caracteristicile esenţiale, care diferenţiază România de celelalte state europene, şi anume existenţa a celei mai numeroase diaspore din Europa.

"În contextul pandemiei, revenirea pe teritoriul naţional a unui număr important de români din diaspora, inclusiv din zone puternic afectate de epidemie, a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru autorităţile române şi un argument pentru instituirea stării de urgenţă", a afirmat Iohannis.

Şeful statului a completat, ca o primă concluzie, că, într-un context dominat de evoluţii nefavorabile, "a fost nevoie de o intervenţie rapidă, coordonată şi eficientă din partea autorităţilor pentru sprijinirea populaţiei şi a agenţilor economici, precum şi de un comportament responsabil şi solidar din partea cetăţenilor".

Pandemia COVID-19 a scos la iveală o serie de fragilităţi sistemice în România

"Pandemia a scos la iveală o serie de fragilităţi sistemice, precum o economie naţională puternic dezechilibrată, lipsa investiţiilor publice, productivitate scăzută şi o capacitate administrativă redusă. Criza COVID-19 a pus o presiune uriaşă pe marile sisteme publice care ani la rând au fost subfinanţate şi uneori gestionate fără simţ de răspundere. Diletantismul şi lipsa de responsabilitate a guvernărilor anterioare au avut un impact negativ asupra capacităţii statului de a răspunde unei asemenea ameninţări. Din cauza vulnerabilităţilor sistemice, efortul autorităţilor române de a gestiona o criză de o asemenea anvergură a fost cu atât mai anevoios", a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni.

El a amintit de decretul pe care l-a semnat în martie, privind instituirea stării de urgenţă, pe teritoriul României.

"Pericolul unei răspândiri masive a virusului a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme", a subliniat preşedintele, în acest context.

Iohannis a adăugat că evoluţia situaţiei epidemiologice la nivel naţional evidenţiat "carenţe majore în cele mai importante sisteme ale statului, în special în cel medical, unde s-a constatat lipsa materialelor care să acopere şi nevoile urgente, esenţiale".

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO