Isărescu: Are loc un nou tip de industrializare, dar pe alte principii, pe enclave

‘A scăzut ponderea industriei în PIB de la 40% spre 25%. Acum a crescut din nou la 30%. Pe ultimele 12 luni creşte producţia industrială cu 7-8-10%. Nimeni nu remarcă în zgomotul acesta electoral ce se întâmplă, iar comenzile din ianuarie sunt de 10% creştere. Dacă o mai ţinem aşa se duce din nou spre 35%. Nu avem o dezindustrializare, avem un fel de industrializare’, a spus Mugur Isărescu, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării volumului ‘Răzbunarea trecutului. Capitalismul în primele cinci luni postdecembriste’, având ca autori pe Marin Dinu şi Teodor Brateş.

Guvernatorul a subliniat faptul că este greşită părerea potrivit căreia dacă nu creşte consumul de energie nu creşte nici industria.

‘Am mai auzit peste timp că, dacă nu creşte consumul de electricitate, nu creşte industria. Uite, industria a crescut anul trecut cu 10% şi a scăzut consumul de energie. Păi ce înseamnă aceasta, decât că, fără să ne dăm seama, are loc un alt tip de industrializare. Te uiţi pe partea aceasta că se închide un combinat, dar se face altceva. Am citit astăzi că un investitor bagă 50 de milioane de euro undeva la Sighişoara într-o fabrică de airbag-uri pentru autoturisme’, a spus Mugur Isărescu.

Acesta a subliniat că sunt construite câteva duzini de fabrici de componente auto care nu consumă energie precum un singur combinat petrochimic.

De asemenea, guvernatorul BNR a subliniat faptul că industria românească suferea încă din perioada comunistă.

‘Apropo de dezindustrializare, dacă prin ’83-’84 calcule făcute destul de riguros cu economiştii de atunci şi cu materialele înaintate spre Comitetul Central, materiale care au stat la baza schimbării drastice, s-a schimbat Guvernul Verdeţ cu Guvernul Dăscălescu, deci materialele vorbeau că o treime din economia românească care trebuia restructurată, schimbată, nu mai avea şanse, vă închipuţi ce a fost în 1989. Nimeni nu a mai făcut calcule. Ştim un lucru, şi acest lucru îl ştim cu acurateţe, că partea din industria românească care a devenit necompetitivă a devenit şi mai mare pentru că una din consecinţele plăţii datoriei externe a fost ruperea de tehnologia cu care fusese construită industria românească. Teza aceea că ne industrializăm cu tehnologie românească, frumoasă din punct de vedere patriotic, ne-a costat foarte foarte mult’, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul a precizat în context că, dacă cifrele din anii 83′-84′ erau corecte, atunci este posibil ca în 1989 jumătate din industrie să fi fost depăşită.