Isărescu: ”Nu ne jucăm cu dobânda de politică monetară! Mai facem jocuri uneori, în anumite limite, cu dobânzile pe piață”. Vor crește ratele la credit în aceste condiții?

În cadrul conferinței privind raportul asupra evoluției inflației, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a atras atenția că, în ciuda faptului că nu schimbă perspectiva asupra ratei inflației pentru 2023, care rămâne la 7,5%, iar majorările generate de noile impozite și taxe din primul trimestru din 2024 ar putea avea un efect de creștere cu 0,9% a IPC, semnele că rata inflației va scădea nu sunt clare. ”Pot apărea șocuri care să ducă inflația în sus”, a declarat Isărescu. În afara majorărilor de taxe și impozite așteptate în 2024, el a mai menționat în categoria riscuri de majorare a ratei inflației, probabilitatea majorării salariilor, a prețurilor petrolului și cele două războaie regionale: Ucraina și Orientul Apropiat.

Guvernatorul a precizat că în piață, dobânzile bancare au scăzut anul acesta, undeva de la peste 8% la peste 6%, precizând că economia românească nu are un câmp mai mare pentru o reducere a dobânzilor. El a precizat că banca centrală a lăsat lichiditate în piață tocmai pentru a nu majora dobânzile, dar este clar că ”Nu vom vedea o reducere a dobânzilor până când nu vedem clar că inflația se duce mult în jos. Nu ne jucăm cu rata dobânzii de politică monetară! Mai facem jocuri uneori, în anumite limite, cu dobânzile de pe piață!”, a spus guvernatorul BNR.

Spusele șefului BNR pot însemna practic că, în prima parte a anului viitor ne putem confrunta cu majorări ale indicatorilor ROBOR de pe piața interbancară, concomitent cu o restrângere a lichidității, fapt care ar putea conduce la majorarea dobânzilor din piața bancară. Oricum, dobânzile interbancare au scăzut sub nivelul ratei de politica monetară, de 7%, apropiindu-se mai degrabă de rata dobânzii pe care BNR o acordă la depozitele băncilor la BNR, fapt impropiru legilor economice.

Guvernatorul BNR a precizat că, din calupul de țări cu care ne comparăm la nivel UE (Cehia, Polonia, Ungaria), România are cele mai mari deficite gemene (bugetar și de cont curent). ”datoria externă a ajuns la 50% din PIB. Deficitul extern a sărit de 10% din PIB. Până acum ne-am permis acest lucru pentru că am plecat de la o datorie externă zero în 1990, la fel și datoria publică! Dar trebuie să reducem treptat cheltuielile. Să adoptăm un program de reducere cu 1% sau 1 și ceva la sută pe an a deficitului bugetar. Altfel, vom avea costuri cu datoria publică mai mari decât procentele din PIB pe care le alocăm pentru sănătate sau învățământ”, a declarat Mugur Isărescu.

”Să nu trăim în iluzii”, a continuat guvernatorul. ”Înseamnă că am cheltuit cu 10% mai mult decât ne permitem! În condiții de creștere economică de 5%. De aceea atingerea țintelor de deficit sunt esențiale. De aceea sprijinim orice reduceri de cheltuieli, majorări de taxe, propuse de guvern și parlament”. Guvernatorul a subliniat că, fără reducerea evaziunii și o creștere a colectării bugetare nu se pot reduce deficitele, condiții în care ”nu spun neapărat că ne vom bloca, dar costurile creditării externe vor crește foarte mult”. El a subliniat că dobânda la care se împrumută România pe piețele externe este cea mai mare din regiune, mai mare decât a Ungariei, care are cea mai mare creștere a ratei inflației.