Isărescu vrea „dezlegarea” ROBOR de taxarea activelor: Insistăm pentru că este atac la independenţa BNR

„Este cu două tăişuri, ca să spunem aşa, dezlegarea ROBOR-ului de această ordonanţă. Dezlegarea ROBOR-ului de taxa pe active este altceva. Şi pentru asta insistăm, pentru că este atac la independenţa băncii centrale. Avem deja sesizări de la Banca Centrală Europeană şi nu răspunde sau încalcă Tratatul Unional. Şi la asta nu avem încotro. Am solicitat în mod expres ministrului de Finanţe să găsească o soluţie. Există, deci nimeni nu contestă dreptul Guvernului de a impozita inclusiv băncile. Peste tot în Europa când s-a făcut nu s-a făcut legat de rata de politică monetară, că până la urmă ROBOR-ul este o parte a politicii monetare”, a spus Isărescu.

El afirmat că, în cazul în care se doreşte decuplarea ROBOR-ului de acordarea de credite, este posibil ca băncile să perceapă alte tipuri de costuri.

„Întrebarea dacă prin Ordonanţa 50 se poate rupe ROBOR-ul de ce? Înţeleg că ar trebui să se rupă de acordarea de credite. Cu alte cuvinte, referinţele la creditele de consum, cele care dor atât de mult acum. Domnule, populaţia simte că ROBOR-ul este prea mare şi din cauza că ROBOR-ul este prea mare creditul este scump. Este o percepţie corectă, dar noi vă putem spune din experienţă că, dacă condiţiile de creditare nu se îmbunătăţesc, ROBOR-ul poate să scadă şi băncile, că de aia sunt bănci, o să perceapă alte tipuri de costuri. Acesta poate să o dezvolte domnul prim-vice, dar să nu cobim. Da. Această schimbare a referinţei prin schimbarea Ordonanţei 50 este să zicem singura soluţie dacă ROBOR-ul doare, să spunem, nu este cea mai bună. Pentru că Ordonanţa 50 a fost introdusă în urma unei recomandări europene ca la credite acordate populaţiei şi la creditele ipotecare să se facă o conexie cu un indicator de piaţă”, a afirmat Isărescu.

El a explicat că prin aplicarea ordonanţei 114 dobânzile la depozite vor scădea, iar taxarea activelor bancare s-a făcut „la grămadă”.

„Sunt taxate şi activele bancare reprezentând rezervele minime obligatorii pe care băncile le fac la Banca Naţională, că de aia se numesc obligatoriu, ca să păstreze un minim de lichiditate, pentru că prin bănci se fac plăţile în economie. Deci aia este o obligaţie, nu este un avantaj. S-a pus taxă la grămadă şi pe titlurile de stat, pe care băncile le cumpără, adică împrumuturile pe care le dă statului român, şi pe Prima Casă. Între propunerile Băncii Naţionale de îmbunătăţire este nu numai cuplarea de ROBOR, dar şi scoaterea cel puţin a acestor trei active din bilanţul băncilor din procesul de taxare. Ordonanţa 114 aşa cum este, descurajând creditarea, va descuraja şi mai mult ratele la depozitele bancare. Investiţiile pe cale de consecinţă”, a declarat Isărescu.

De asemenea, senatorul Daniel Zamfir i-a spus guvernatorului BNR ca instituţia a ratat în fiecare an ţinta de inflaţie şi l-a întrebat pe Mugur Isărescu dacă ar fi putut folosi profitul din 2009 pentru a atinge ţinta de inflaţie. Daniel Zamfir a afirmat că profitul a fost folosit, printre altele, ca guvernatorul să-şi dea bonus.

„Domnule preşedinte, noi dăm 80% din profit bugetului statului. 80% din profitul nostru în fiecare an este dat bugetului statului. Suntem unii dintre cei mai mari contribuabili. Nu toate băncile centrale fac asta. Puteţi să verificaţi oriunde. Suntem un contribuabil permanent. Suntem singura bancă centrală care are un asemenea impozit pe profit. Restul banilor de 20% se dau conform legii pe care o aveţi probabil în faţă dumneavoastră şi o cunoaşteţi, se dau pentru capitalizarea băncii, pentru fondul de rezervă şi pentru stimularea salariaţilor. Cifra aceea pe care o aveţi dumneavoastră nu era pentru noi”, a spus Isărescu.

El a mai declarat că cifrele despre profiturile băncilor prezentate de senatorul Zamfir nu sunt reale şi că au existat 4 sau 5 ani de pierderi masive în sistemul bancar, iar statul român faţă de Europa nu a dat un cent pentru capitalizarea băncilor.

„Faptul că într-un an trei bănci, dintre care o bancă românească, Banca Transilvania, au avut profituri mai mari, şi într-adevăr EBA s-au situat pe primul loc, nu înseamnă să exagerăm. A fost un singur an. În colo, să vedeţi, suntem pe locul 4, 8, 14, în ceea ce priveşte profitabilitatea. De ce răspândiţi repetat în opinia publică acest neadevăr? Nu este adevărată ideea cu profiturile mari”, a spus Isărescu.

Senatorul Daniel Zamfir i-a mai cerut guvernatorului să detalieze despre cumpărarea de titluri de stat de către FNI în perioada în care Mugur Isărescu a fost premier. Guvernatorul a afirmat că nu îşi aminteşte despre acest aspect şi că cel mai indicat ar fi Decebal Traian Remeş, ministru de Finanţe în perioada respectivă.