Iuga, Institutul Aspen: Balcanii de Vest au încă un decalaj mare de acoperit faţă de statele UE

‘Un număr de factori au interese în această regiune şi concurează pentru influenţă; în ordine aleatorie – Turcia, Rusia, NATO, China şi instituţii multilaterale. De asemenea, Balcanii de Vest au făcut întotdeauna parte, fizic, din Europa şi Europa a devenit un factor de interes-cheie în această regiune, cu majoritatea elitei exprimându-şi opinia şi sprijinul pentru aderarea la UE. Aderarea la UE a devenit obiectiv-cheie, (…) UE încurajează cooperarea în zonă şi procesele care deja au fost implementate. Pe scurt, am văzut tranziţii parţiale şi dificile, atât pe scena politică, cât şi pe cea socială şi economică şi am văzut reforme economice şi politice nefinalizate. Deci, încă mai sunt lucruri de făcut în Balcanii de Vest’, a declarat Iuga, într-o prezentare făcută la lucrările comisiei pentru economie şi securitate, în cadrul celei de-a 63-a sesiuni anuală a Adunării Parlamentare a NATO care are loc la Palatul Parlamentului.

El a spus că încă există diferenţe, între statele din Balcanii de vest, cele opt noi state membre ale Uniunii Europene şi ţările UE 17.

‘Dacă ne uităm la PIB-ul per capita vedem în partea de jos Balcanii de Vest, în partea de mijloc noile state membre şi în parte de sus UE 17. Mesajul şi concluzia este că Balcanii de Vest încă au decalaj mare de acoperit faţă de statele membre UE. Media PIB-ului din Balcanii de Vest este cam la 20% din media UE 17. Începând cu anii 2000, noile state membre au experimentat o convergenţă mai puternică, în timp ce Balcanii de Vest au stagnat’, a declarat reprezentantul Institutului Aspen România.

 El a subliniat că din analiza sa, rezultă că statele pe care le-a inclus ca făcând parte din Balcanii de vest, în număr de şase, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia au înregistrat performanţe inegale.

‘Ce trebuie să facem ? Aici avem o listă cu cinci priorităţi de reformă prioritate pentru fiecare din statele din Balcani. Ele reprezintă rezultatele unei analize realizate prin ceea ce se numeşte index-ul de competitivitate globală, cei 10 piloni folosiţi de Forumul economic global recunoscut (…). Putem vedea că cele mai mari goluri în privinţa priorităţii reformelor ţin de infrastructură, instituţii, eficienţa pieţei, eficienţa pieţei muncii şi în privinţa dezvoltării pieţelor financiare. Aşadar, (…) toate statele din zonă, în grade diferite, vor trebui să-şi reorienteze priorităţile în aceste patru-cinci zone mari pe care le-am dezvoltat folosind o asemenea metodologie’, a afirmat Iuga.

El a reliefat faptul că regiunea este în urma statelor din zonă în ceea ce priveşte infrastructura, punctând că în contextul actualei paradigme geopolitice infrastructura este esenţială, iar rolul acesteia creşte din ce în ce mai mult.

‘Dacă vorbim despre regiune, atât densitatea şoselelor, cât şi a căilor ferate este mult mai redusă în Balcani, decât în noile state membre. (…) Mesajul este că este necesară o investiţie de opt miliarde de euro, iar impactul pozitiv se va vedea şi, prin aceste investiţii, PIB-ul în zonă va creşte cu un procent pe an, iar un alt beneficiu ar fi crearea a 200 de mii noi locuri de muncă’, a declarat Iuga.

Reprezentantul Institutului Aspen România s-a referit şi la problemele din regiune legate de gradul ridicat de şomaj în rândul tinerilor.

‘Şomajul este ridicat, iar capitalul uman, care este remarcabil, după cum am spus, din multe puncte de vedere, şi cu un potenţial mare este, în mod masiv, neutilizat. Şomajul din Balcanii de Vest est de 25% în 2016. (…) Ceea ce ne îngrijorează este că şomajul în rândul tinerilor este de două mari mai mare decât al populaţiei active şi asta poate să fie o componentă explozivă, pentru că tinerii care nu sunt angajaţi, care se simt dezavantajaţi, pot reprezenta un bazin foarte puternic pentru naţionalism şi pentru extremism’, a mai declarat Iuga.