Jiru: Randamentele obligaţiunilor româneşti au scăzut cel mai mult comparativ cu Ungaria şi Polonia după Brexit

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Titlurile de stat româneşti au avut randamente în scădere de la începutul anului pe toate maturităţile, până înainte de votul pro Brexit. După ziua votului (23 iunie – n.r.), 4 – 5 zile, toate pieţele de obligaţiuni au avut o corecţie uşoară în sus, inclusiv în Polonia, Cehia sau Ungaria. Şi obligaţiunile româneşti au avut o evoluţie crescătoare a randamentelor de 10 – 15 puncte de bază (0,1 – 0,15 puncte procentuale)’, a explicat Jiru, în cadrul unei conferinţe de specialitate.

În opinia sa, evoluţia randamentelor obligaţiunilor româneşti, dar şi a celor de referinţă, a fost determinată, indiscutabil, de politicile băncilor centrale.

Astfel, potrivit secretarului de stat, creşterea randamentelor ar fi avut loc oricum în perioada respectivă, şi fără evenimentul Brexit, pentru că aceea este o perioadă în care ‘lichidităţile se reaşează pe regiuni’.

Pentru a exemplifica, Jiru a menţionat evoluţia randamentelor la obligaţiunile româneşti pe 11 ani care se situau la 4% înainte de Brexit, au crescut cu 10 – 15 puncte de bază după ziua votului, iar acum se plasează la 3,15% pe an, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 25% (85 de puncte de bază) faţă de nivelul ante-Brexit.

‘Înregistrăm cea mai mare scădere a randamentelor comparativ cu Ungaria şi Polonia’, a mai spus reprezentantul MFP.

El a adăugat că apetitul investitorilor pentru titlurile româneşti se menţine, având în vedere că licitaţia MFP de joi a fost plasată la un randament în scădere faţă de cea anterioară.

Referitor la evoluţia Bursei de Valori Bucureşti, Enache Jiru a precizat că aceasta a înregistrat creşteri după Brexit, iar indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide 10 acţiuni, se menţine la un avans de 8,77% faţă de 22 iunie (ziua anterioară votului), evoluţie care caracterizează şi pieţele din regiune.