Jiru: Randamentele obligaţiunilor româneşti au scăzut cel mai mult comparativ cu Ungaria şi Polonia după Brexit

‘Titlurile de stat româneşti au avut randamente în scădere de la începutul anului pe toate maturităţile, până înainte de votul pro Brexit. După ziua votului (23 iunie – n.r.), 4 – 5 zile, toate pieţele de obligaţiuni au avut o corecţie uşoară în sus, inclusiv în Polonia, Cehia sau Ungaria. Şi obligaţiunile româneşti au avut o evoluţie crescătoare a randamentelor de 10 – 15 puncte de bază (0,1 – 0,15 puncte procentuale)’, a explicat Jiru, în cadrul unei conferinţe de specialitate.

În opinia sa, evoluţia randamentelor obligaţiunilor româneşti, dar şi a celor de referinţă, a fost determinată, indiscutabil, de politicile băncilor centrale.

Astfel, potrivit secretarului de stat, creşterea randamentelor ar fi avut loc oricum în perioada respectivă, şi fără evenimentul Brexit, pentru că aceea este o perioadă în care ‘lichidităţile se reaşează pe regiuni’.

Pentru a exemplifica, Jiru a menţionat evoluţia randamentelor la obligaţiunile româneşti pe 11 ani care se situau la 4% înainte de Brexit, au crescut cu 10 – 15 puncte de bază după ziua votului, iar acum se plasează la 3,15% pe an, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 25% (85 de puncte de bază) faţă de nivelul ante-Brexit.

‘Înregistrăm cea mai mare scădere a randamentelor comparativ cu Ungaria şi Polonia’, a mai spus reprezentantul MFP.

El a adăugat că apetitul investitorilor pentru titlurile româneşti se menţine, având în vedere că licitaţia MFP de joi a fost plasată la un randament în scădere faţă de cea anterioară.

Referitor la evoluţia Bursei de Valori Bucureşti, Enache Jiru a precizat că aceasta a înregistrat creşteri după Brexit, iar indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide 10 acţiuni, se menţine la un avans de 8,77% faţă de 22 iunie (ziua anterioară votului), evoluţie care caracterizează şi pieţele din regiune.