Kovesi şi adjunctul ei sunt audiaţi la CSM după ce Inspecţia Judiciară a început acţiuni disciplinare împotriva lor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Şedinţa Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a CSM este programată de la ora 10.00, scrie News.ro.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, şi adjunctul său, procurorul Marius Iacob, s-au prezentat la Secţia pentru procurori în materie disciplinară a CSM şi în 21 martie, când audierile au fost amânate pentru 9 mai.

„Este o procedură care nu este publică. Ne-am prezentat. Vom prezenta cereri de administrare de probe, cereri în apărare. Este o procedură în curs. Vom prezenta cereri în apărare, o să ne facem apărările, o să vedem decizia. Fiind o procedură nepublică, nu pot să fac alte comentarii”, declara Kovesi atunci.

Inspecţia Judiciară a început în 12 ianuarie o acţiune disciplinară în cazul procurorului şef al DNA, Laura Coduţa Kovesi, care este acuzată de trei abateri disciplinare.

O acţiune similară a fost declanşată şi în cazul lui Marius Iacob, procuror-şef adjunct al DNA, pentru „nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”, constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 şi art. 66 Cod procedură penală”.

Procurorului şef al DNA i se impută, între altele, manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu.

Una dintre abaterile constatate de IJ în cazul lui Kovesi se referă la înregistrările apărute în spaţiul public, din timpul unei şedinţe de lucru din 18 iunie 2017. „Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spunea Inspecţia Judiciară.

De asemenea, procurorului şef al DNA i se impută că „a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor”.

„(…) Prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv „laşi”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecţi” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat”, susţinea IJ într-un comunicat de presă transmis în ianuarie.

Şefei DNA i se impută şi faptul că, „prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate”, ar fi încălcat Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care se referă la atribuţiile procurorului şef şi prevede că acesta „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”.

În 11 aprilie, Inspecţia Judiciară a anunţat că a început acţiunea disciplinară faţă de şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie Laura Codruţa Kovesi, urmând ca CSM să decidă în ce fel va răspunde aceasta. Inspectorii judiciari spun că Kovesi a săvârşit o serie de abateri disciplinare referitoare la controalele tematice, după ce şi-ar fi desemnat consilierul judecător să facă controale la două servicii teritoriale.

În 18 aprilie, Inspecţia Judiciară a anunţat că a început acţiunea disciplinară faţă de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, după ce a refuzat de mai multe ori să se prezinte la audierile Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009. Aceasta este a treia acţiune disciplinară declanşată de Inspecţia Judiciara împotriva şefei DNA.

Inspectorii spun că prin neprezentarea în Comsie şi prin necomunicarea informaţiilor solicitate, Laura Codruţa Kovesi a afectat onoarea profesională şi prestigiul funcţiei de magistrat.

Acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la modul în care va răspunde Kovesi.

De asemenea, în 4 mai Inspecţia Judiciară a anunţat că a început acţiunea disciplinară faţă de procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Marius Iacob, IJ susţinând că, prin încălcarea mai multor dispoziţii, Iacob a delegat un procuror şef serviciu să reprezinte DNA în procesul civil având ca obiect suspendarea ordinului prin care procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost suspendată din DNA.