KPMG: Noua formă a Codului Fiscal adaptează legislativ România la noua realitate prin eliminarea unor discriminări

Noua formă a Codului Fiscal, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2021, adaptează legislativ România la noua realitate prin eliminarea unor discriminări, simplificarea complexităţii de conformare fiscală şi alinierea la normele internaţionale în contextul economiei globalizate, potrivit unui comunicat al KPMG.
Economica.net - joi, 07 ian. 2021, 11:03
KPMG: Noua formă a Codului Fiscal adaptează legislativ România la noua realitate prin eliminarea unor discriminări

„Pandemia a scos în evidenţă slăbiciunile în fiecare domeniu, iar cadrul fiscal este esenţial pentru o vastă majoritate a acestora. Modificările aduse legislaţiei recent sunt, în mare parte, benefice şi necesare, cu atât mai mult într-o perioadă de instabilitate a societăţii şi de transformare profundă a afacerilor. Predictibilitatea cadrului legal rămâne dezideratul crucial pentru orice strategie de afaceri, dar ne menţinem încrederea în capacitatea antreprenorilor de adaptare prin inovaţie, tehnologie şi rezilienţă la provocările acestei noi realităţi”, a spus Rene Schob, Head of Tax & Legal, KPMG în România.

Conform comunicatului, sunt notabile trei importante evoluţii, care reprezintă şi direcţii strategice, în aceste ultime modificări ale Codului fiscal.

KPMG evidenţiază în acest sens efortul real de eliminare a oricăror discriminări sau dezavantaje fiscale pe care le aveau microîntreprinderile, în raport cu firmele mai mari, cu venituri anuale de peste 1 milion de euro, şi care plătesc impozit pe profit.

Aceste diferenţe neintenţionate de tratament, recent remediate, au rezultat din erori în coroborarea legislaţiei fiscale pentru cele două regimuri fiscale diferite, dar produceau efecte de natură să dezavantajeze micile companii.

„Un prim exemplu ar fi faptul că, spre deosebire de firmele plătitoare de impozit pe profit, microîntreprinderile nu puteau, în caz de divizare sau fuziune, să transmită firmelor absorbante sau cesionare pierderile fiscale din trecut pentru recuperare prin deducere. În al doilea rând, dacă deţineau participaţii în alte firme şi primeau dividende, microîntreprinderile plăteau impozit pe acest venit deja impozitat. În al treilea rând, dacă o microîntreprindere trecea în cursul anului în sistem de plătitor de impozit pe profit şi făcea investiţii eligibile, nu era clar dacă şi cum poate beneficia de scutirea pe impozitul reinvestit. În al patrulea rând, microîntreprinderile care permiteau salariaţilor să utilizeze autoturismele societăţii şi în scop personal riscau să plătească impozite şi contribuţii sociale pentru acest avantaj spre deosebire de firmele plătitoare de impozit de profit în acelaşi caz”, se spune în comunicat.

Conform KPMG, din 2021, niciunul dintre aceste dezavantaje şi riscuri fiscale nu va mai exista.

„Dinamica accelerată pe care a cunoscut-o utilizarea tehnologiei în ultimul an şi modificarea rapidă şi profundă a strategiilor de afaceri pentru a se adapta la noile condiţii de piaţă aduse de criză sanitară a adâncit anumite dezechilibre ale cadrului fiscal faţă de aşteptările şi nevoile mediului de afaceri. Adoptarea noilor prevederi din Codul Fiscal contribuie la asigurarea unui cadru legal adecvat şi, evident, reduce incertitudinea şi complexitatea conformării. Prin urmare, atractivitatea României pentru mediul investiţional creşte, iar aceasta este o veste excelentă pentru autorităţi şi companii deopotrivă”, explică Alin Negrescu, partener, consultanţă fiscală, KPMG în România.

Compania de consultanţă menţionează tendinţa de simplificare a obligaţiilor companiilor, de reducere a complexităţii de conformare, de acordare a facilităţilor fiscale într-o manieră mai puţin birocratică şi costisitoare. Potrivit KPMG, tendinţa se observă atât la nivelul companiilor, cât şi la nivelul angajaţilor. Nici activităţile independente nu sunt uitate.

Astfel de simplificări sunt importante pentru toate firmele, dar mai ales pentru firmele mai mici, dezavantajate indirect anterior, fiindcă nu-şi permiteau costurile mari de conformare pe care marile companii le absorb mai uşor.

Exemple de facilităţi fiscale mai simplu şi clar de aplicat după modificarea Codului fiscal sunt următoarele: dacă salariatul lucrează în sistem de telemuncă, angajatorul îi poate acordă 400 de lei lunar fără costuri fiscale suplimentare, dar mai ales fără documente justificative, ca să-i compenseze o parte din cheltuielile cu utilităţile (electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date) sau achiziţia mobilierului şi echipamentelor de birou. La fel, dacă angajatorul decide să deconteze 1.500 de lei lunar pentru grădiniţa sau creşa copilului unui angajat, compania nu mai trebuie să plătească contribuţii sociale pentru această sumă, în linie cu excepţia de la impozit pe venit acordată în noiembrie 2020 prin Legea 239/2020. Povara contribuţiilor sociale făcea acordarea beneficiului respective complet neatractivă. Un alt exemplu, specific perioadei, era testarea epidemiologică voluntară a angajaţilor. Până acum, firmele erau îngrijorate că fiscul va trata costul acesta că un beneficiu salarial. Nu mai este cazul, din fericire, acest risc fiind eliminat explicit.

Potrivit KPMG, s-a modificat regimul scutirii pentru profitul reinvestit, pentru a corecta situaţiile în care o firmă pierdea acest beneficiu dacă echipamentele erau achiziţionate într-un trimestru fiscal în care, întâmplător sau pur sezonier, profitul era mic, în timp ce profitul cumulat justifica perfect achiziţiile.

„S-a permis companiilor să utilizeze ca documente justificative pentru creditele fiscale alocate impozitelor plătite în străinătate şi copii ale unor declaraţii fiscale sau atestări emise de companiile străine care au reţinut impozitul, dacă autorităţile competenţe din ţara străină nu furnizează astfel de atestări. S-a introdus o limită clară, respectiv câştigul salarial mediu brut pe economie, de care să ţină cont firmele care doresc să deconteze salariaţilor costul concediilor de odihnă sau de tratament. Cuantumul acestor avantaje, scutite de impozit şi contribuţii sociale, nu era limitat anterior. În fapt, însă, fără să ştie în ce limită fiscul le va considera rezonabile, multe firme preferau să nu acorde salariaţilor ‘un dar otrăvit’ ca să evite riscurile de reconsiderare ca bonus salarial. S-a majorat de la 2.250.000 lei la 4.500.000 lei plafonul cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare, ceea ce facilitează mai multor microîntreprinderi accesul la acest avantaj de lichiditate”, precizează sursa citată.

În cazul impozitului sau taxei pe clădiri, pentru actualizarea valorii impozabile pe bază de raport de reevaluare şi stabilirea cotei standard, nu a celei punitive, reevaluarea devine obligatorie după 5 ani în loc de 3 ani, cum prevedea anterior legea. Costul de conformare, în termeni de bani şi timp alocat, a devenit mai rezonabil.

Conform documentului, regimul fiscal favorabil în ceea ce priveşte contribuţiile sociale pentru salariaţii firmelor din domeniul construcţiilor s-a extins şi la persoanele din domeniu cu contracte de management sau administrare, discriminaţi până acum în baza formei juridice contractuale, când regimul fiscal era altfel similar. Firmele vor putea recupera de la stat TVA-ul colectat, plătit, dar neîncasat de la debitori-persoane fizice, printr-o procedura simplă, în condiţii mult mai clare.

O altă tendinţă menţionată de companie este cea de aliniere a legislaţiei naţionale şi procedurilor aferente la fiscalitatea internaţională

KPMG precizează că România a rămas, într-o anumită măsură, o jurisdicţie fiscală mai puţin sofisticată şi, uneori, nepregătită să răspundă unei activităţi transnaţionale intense, atât a persoanelor, cât şi a companiilor, cu toate că economia şi oamenii trăiau de facto de mulţi ani într-o lume globalizată. Vestigiile fiscale ale acestei stări de fapt au fost aproape complet eliminate începând de la 1 ianuarie 2021.

„Astfel de exemple sunt: a fost redusă de la 16% la 10% cota aplicabilă veniturilor nerezidenţilor ce trebuie reţinut la sursă de firmele româneşti, eliminându-se astfel discriminarea dintre rezidenţii români şi nerezidenţi, asumată oricum de România prin tratatele de evitare a dublei impuneri. Nouă cotă vizează veniturile din dobânzi, redevenţe, comisioane, activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, servicii de management sau de consultanţă oriunde ar fi prestate, precum şi pentru alte servicii prestate în România”, se spune în comunicat.

De asemenea, KPMG arată că se operaţionalizează o procedură de stabilire din oficiu de către fiscul român sau la cererea unei autorităţi fiscale străine a locului conducerii efective în România pentru o companie străină. Românii sau străinii puteau să înregistreze o firmă oriunde în lume şi să o conducă din România, fără consecinţe fiscale, fără să datoreze şi să plătească impozite în ţară noastră. În ultimii ani, de când sistemul fiscal din România a devenit cât se poate de favorabil după standardele europene, am avut şi tendinţe inverse: firme străine au dorit să se înregistreze fiscal în România. Au şi făcut acest lucru, dar au observat că nu pot beneficia de toate prevederile disponibile pentru firmele româneşti, fiindcă legislaţia fiscală făcea referire la „persoane juridice române” şi nu la persoane juridice rezidente în România. Această inadvertenţă a fost acum remediată.

Codul clarifică momentul de la care o persoană fizică va fi considerată rezidenţă fiscal în România în funcţie de criteriul pe care l-a îndeplinit pentru a ajunge în această situaţie, eliminând neclarităţile şi interpretările discreţionare.

KPMG menţionează că se introduc prevederi menite să combată evitarea plăţii taxelor de către companii străine sau să descurajeze tranzacţiile cu companii rezidente în ţări necooperante fiscal. Astfel, devin nedeductibile cheltuielile efectuate că urmare a unor tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la dată înregistrării cheltuielilor, este inclus în Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale. Regăsim în această lista teritorii precum Barbados, Panama, Seychelles, Trinidad şi Tobago, US Virgin Islands, dar şi Turcia, Thailanda, Australia, Maroc, Namibia sau Iordania.

Firmele străine vor avea posibilitatea să desemneze un reprezentant fiscal autorizat în loc să se înregistreze în România pentru TVA dacă efectuează în România importuri de bunuri urmate de livrări intracomunitare. KPMG susţine că această prevedere ar putea pune Constanţa pe harta Europei că poartă de intrare a mărfurilor din toată lumea, în competiţie directă cu Hamburg sau Roterdam.

În final, marile grupuri de firme româneşti sau străine au primit mult ceruta consolidare fiscală pentru impozitul pe profit, deci nu vor mai fi obligate să plătească impozit pe pagubă, atunci când anumite firme din grup sunt pe pierderi, iar altele pe profit.

„Din vechile tendinţe, pe care speram să le lăsăm în urmă, observăm şi câteva aspecte neplăcute, precum impredictibilitatea. Pe 31 decembrie 2020, o ordonanţă de urgenţă a amânat cu un an două facilităţi fiscale majore ce ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021: plafonul pentru cota redusă de 5% la locuinţe noi nu va mai fi 140.000 de euro, iar deprecierile de creanţe neîncasate la 9 luni nu se vor putea deduce integral la calculul impozitului pe profit”, se mai spune în comunicat.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Nicolae Ciucă va discuta, luni, cu reprezentanţii USR despre Programul de guvernare
Nicolae Ciucă va discuta, luni, cu reprezentanţii USR despre Programul de guvernare
Premierul desemnat Nicolae Ciucă va discuta, luni, cu reprezentanţii conducerii Uniunii Salvaţi România pe marginea Programului ...
Provocările legate de aprovizionare frânează creșterea pe piața PC-urilor în T3
Provocările legate de aprovizionare frânează creșterea pe piața PC-urilor în T3
Livrările globale de PC-uri tradiționale, inclusiv desktop-uri, notebook-uri și stații de lucru, au ajuns la 86,7 milioane ...
Începe Bucharest Gaming Week 2021, cel mai mare eveniment din România al jocurilor video
Începe Bucharest Gaming Week 2021, cel mai mare eveniment din România al jocurilor video
Bucharest Gaming Week 2021, cel mai mare eveniment din România al jocurilor video, debutează luni, iar timp de o săptămână ...