INTERVIU Kurt Weber, H&P România: Recuperarea decalajului în digitalizare dintre România şi UE poate fi realizată pe termen mediu spre lung

Recuperarea decalajului privind nivelul de digitalizare dintre companiile româneşti şi cele europene poate fi realizată pe termen mediu spre lung, deoarece și companiile din Uniunea Europeană își îmbunătățesc în permanență procesele și sistemele. Dar esențial ca jucătorii din România să înțeleagă beneficiile și implicațiile unei asemenea digitalizări asupra performanței companiei, spune Kurt Weber, CEO al Horváth & Partners România, într-un interviu online pentru ECONOMICA.NET. Însă, după debutului pandemiei, companiile şi-au schimbat tipul de proiecte pentru care doresc consultanță: dacă înainte subiectele vizau în principal dezvoltarea businessului, acum sunt mai multe proiecte de reducere a costurilor și de digitalizare a canalelor de vânzare.
Lidia Neagu - lun, 22 feb. 2021, 19:20
INTERVIU Kurt Weber, H&P România: Recuperarea decalajului în digitalizare dintre România şi UE poate fi realizată pe termen mediu spre lung

Compania de consultanţă în management a derulat mai mult de 300 de proiecte în cei 15 ani de activitate în România, în valoare de circa 64 milioane de euro. În 2019, a raportat afaceri de 4,9 milioane de euro, un nivel similar urmând să fie atins şi în 2020. 

Biroul din București a devenit un adevărat hub regional, de unde au fost schițate și implementate proiecte în Republica Moldova, Serbia, Croația și întreaga zonă balcanică.

Pe lângă aportul în proiectele derulate în Germania, consultanții biroului din București au contribuit substanțial în dezvoltarea grupului, în special a birourilor din SUA și Orientul Mijlociu.

Pandemia a schimbat tipul de proiecte pentru care companiile doresc consultanţă

„Cu toate că au fost câteva luni cu o performanță puțin sub așteptări, în intervalul aprilie – august 2020, în restul anului am funcționat la o capacitate foarte bună. Nu am avut clienți care să fi renunțat la serviciile noastre sau proiecte anulate sau amânate în 2020. Însă ulterior debutului pandemiei, am sesizat, într-adevăr, o schimbare a tipului de proiecte de consultanță pe care le-am derulat: dacă înainte subiectele vizau în principal dezvoltarea businessului, acum vedem mai multe proiecte de reducere a costurilor și de digitalizare a canalelor de vânzare”, spune Kurt Weber.

2020 a fost cu siguranță un an aparte, crede CEO-ul care a adăugat că Horváth & Partners România a reuşit să îşi îndeplinească obiectivele, chiar dacă a fost nevoită să se adapteze noilor condiții de colaborare cu clienţii şi colaboratorii săi.

„Pentru noi, anul financiar nu s-a încheiat încă, iar raportările pentru 2020 vor fi făcute în martie 2021. Totuși, pot spune că, așa cum ne și așteptam, am avut o ușoară scădere a cifrei de afaceri, comparativ cu 2019. Această tendință pare să fi fost vremelnică, având în vedere că evoluția performanței noastre din ultimele 4-5 luni este peste cea din perioada similară din 2019″, povesteşte Weber.

Potrivit acestuia, compania a început anul trecut o serie de proiecte interesante, precum dezvoltarea integrală a proceselor unui mare comerciant din spațiul ex-iugoslav, mutarea în Cluj-Napoca a centrului de servicii comune al unui mare grup de utilități european sau dezvoltarea unui program de data analytics, pentru o companie din domeniul energetic local.

„De asemenea, în ultimele luni am câștigat și livrat, cu resurse locale, o serie de proiecte mari în Orientul Mijlociu, în domenii precum dezvoltarea și implementarea de concepte smart & digital cities”.

În 2021, compania îşi propune să continue dezvoltarea competențelor locale și atragerea de experți și profesioniști în domenii precum: energie și utilități, retail, FMCG, industria bancară etc., cu ajutorul cărora să poată să livreze proiecte complexe la standarde internaționale.

Evoluţia IT-ului în România şi perspective pentru următorii ani

Weber crede că parțial, domeniul IT va continua să se dezvolte vertiginos, în special pe fondul digitalizării și creșterii ponderii pe care mediul online o are atât în procesele interne ale majorității companiilor, cât și în ceea ce privește trecerea multor afaceri din offline în online, din cauza restricțiilor generate de pandemie.

„Interesul pentru soluțiile digitale s-a mărit pe parcursul anului trecut, în mod firesc. În 2021, ne așteptăm la un număr sporit de proiecte care țintesc îmbunătățirea soluțiilor digitale deja utilizate, dar care nu ajunseseră la gradul de maturitate optim”, spune acesta.

Astfel, ar urma să crească numărul de proiecte care au componentă de Big Data și Inteligență Artificială, datorită apariției tot mai multor canale online și a nevoii de a face o segmentare mai specifică și aprofundată a tipurilor de public, pentru a înțelege comportamentele de consum.

„În anii următori, IT outsourcing-ul va înregistra o perioadă de avânt puternic, mai ales ținând cont de faptul că resursa umană din domeniul IT plasează România, în continuare, pe unul dintre locurile fruntașe la nivel mondial, iar munca la distanță a facilitat foarte mult livrarea de proiecte din țara noastră către orice loc din lume”.

Totuși, per ansamblu, și piața de IT a înregistrat o încetinire în 2020, pentru că cele mai multe companii au amânat proiectele care vizau achiziționarea de tehnologie sau investițiile pe acest segment, în afara celor considerate urgente. Din observațiile companiei de consultanţă, nivelul investițiilor în IT începe să-și revină, dar vor reintra pe o curbă de creștere abia în semestrul al doilea din 2021.

Actuala criză va modifica parcursul viitor al industriei de IT din România, dar şi a mediului de business, una dintre principala categorie de schimbări se referă la digitalizare, iar aceste modificări sunt generate de distanțarea socială și schimbarea modelelor de business, care s-au schimbat mult prin digitalizare. 

Consumatorii s-au obișnuit, chiar dacă forțat, mult mai repede cu aceste modele de business digitale, decât ar fi durat în condiții normale, fără pandemie, spune CEO-ul Horváth & Partners România. Implementarea muncii de la distanță în multe domenii a dus la accelerarea implementării soluțiilor de digitalizare a proceselor.

„Ne așteptăm ca măsurile de digitalizare să devină permanente, dar pe termen mediu vor exista, cel mai probabil, modele hibride (online, cu interacțiune umană offline)”.

Cum poate România să recupereze decalajul în digitalizare faţă de UE

Potrivit lui Weber, recuperarea decalajului poate fi realizată pe termen mediu spre lung, deoarece și companiile din Uniunea Europeană își îmbunătățesc în permanență procesele și sistemele. Este însă esențial ca jucătorii din România să înțeleagă beneficiile și implicațiile unei asemenea digitalizări asupra performanței companiei, și apoi să dezvolte un „roadmap” cu principalele inițiative, atât pe partea IT, cât și pe componenta de business.

„Implementarea propriu-zisă se realizează în etape, iar din cauza complexității, nu putem vorbi de un Big Bang în căteva luni. Dar precizez că există, în România, companii care au investit și înainte de pandemie în digitalizare și informatizarea proceselor interne și cu clienții. Aceste companii sunt foarte competitive și la nivel internațional și pot fi considerate câștigătoarele pandemiei”, explică acesta.

Kurt Weber a amintit şi de programul statului, prin care finanţează cu fonduri europene, digitalizarea întreprinderilor mici şi mijlocii, care astfel „vor avea nu doar şansa digitalizării, ci a unei adevărate transformări digitale”. 

Principalul factor care va influența evoluția țării noastre în anii următori este, potrivit sursei citate, absorbția integrală și implementarea, cu succes, a fondurilor europene alocate României. „Din păcate, în exercițiul european anterior nu am văzut prea multe exemple pozitive”.

Creșterea capacității administrative și crearea unor programe de educare vor fi, probabil, factorii critici în îndeplinirea acestor ținte. Ceea ce pare să lipsească în acest moment este o strategie consistentă care să asigure maximum de efect economic sustenabil pe termen lung): un proiect de țară, care să asigure: (i) utilizarea eficientă a acestor fonduri, în domenii care să României competitivitatea, și (ii) un plan coerent, astfel încât să reușim să avem un grad de absorbție de 100%.

Această strategie este necesar să fie aliniată și cu noua paradigmă economică europeană definită de Green Deal, iar mediul de business trebuie să fie partenerul esenţial al Guvernului. E nevoie mai mult decât oricând de stabilitate, predictibilitate, transparență și dialog. De asemenea, este nevoie de un mediu de afaceri favorabil și, nu în ultimul rând, de profesionalizarea și depolitizarea instituţiilor cheie ale statului, în special ministerele cu rol economic sau autoritățile, de asigurarea stabilității unui management profesionist în toate marile companii controlate de stat și la toate nivelurile, de obiective clare și termene de realizare ferme”, arată Kurt Weber.

Criza şi lecţiile sale

Impactul crizei a fost cu atât mai mare cu cât domeniul respectiv depindea mai mult de interacțiunea offline, de transport și deplasare cu cât mai puține restricții. „Astfel că am văzut o afectare puternică a HoReCa, a turismului, iar mai apoi s-au resimțit ecouri și în domenii ca real-estate-ul, segmentul de birouri, construcțiile și producătorii de materiale de construcții, precum și fast-fashion-ul și industria producătoare de textile”.

Totuşi, Weber crede că  în lunile care urmează, pe fondul campaniei de vaccinare și a ridicării treptate a unei părți a restricțiilor, aceste segmente își vor reveni.

„România a avut și norocul de-a nu se afla decât o singură dată, în prima jumătate a anului, sub un lockdown sever, spre deosebire de alte țări din Europa. Astfel că, deși în mod clar am fost loviți la nivel economic, iar pe parcursul lui 2021 vor continua să se arate parte dintre aceste efecte, totuși, nu cred că vom vedea domenii îngenuncheate de pandemie, pe plan local. HoReCa a fost cel mai afectată, dar din fericire impactul la nivelul întregii țări nu este atât de mare, ținând cont că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al numărului de restaurante per mia de locuitori: 1 restaurant/ 1.000 locuitori, comparativ cu 3,4, care este media UE”.

Una dintre lecţiile pe care aceasta criză le-a adus este sustenabilitatea, potrivit reprezentatului Horváth & Partners România.

„Deși la începutul pandemiei am văzut o mobilizare interesantă și altruistă a mediului de afaceri, care s-a concretizat printr-o perioadă în care au existat o serie de inițiative de susținere a companiilor și oamenilor în dificultate, consider că accentul pe sustenabilitate a scăzut. Mi-ar plăcea ca aceasta să fie principala lecție pe care s-o învățăm
din pandemie: dezvoltarea afacerii într-un mediu sustenabil și echitabil pentru toți participanții este un aspect cheie!”.

Te-ar mai putea interesa și
Piața IT&C din România a crescut cu peste 22% în 2020
Piața IT&C din România a crescut cu peste 22% în 2020
Piața serviciilor IT&C a urcat cu 23,4% în 2020, iar comerțul en-gros de echipamente informatice și de telecomunicații a crescut cu 20,5% față de 2019, rezultând o creștere totală a pieței......
ANCOM a lansat o nouă versiune a platformei de monitorizare a radiaţiilor emise de antenele de telecomunicaţii
ANCOM a lansat o nouă versiune a platformei de monitorizare a radiaţiilor emise de antenele de telecomunicaţii
O nouă versiune a platformei www.monitor-emf.ro, unde toţi cei interesaţi pot vizualiza rezultatele măsurărilor privind ...
Cîmpeanu: Renunţarea la masca de protecţie în curtea şcolilor – la latitudinea conducerii, dacă asigură program decalat
Cîmpeanu: Renunţarea la masca de protecţie în curtea şcolilor – la latitudinea conducerii, dacă asigură program ...
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a afirmat, luni, că decizia privind renunţarea la purtarea măştii de protecţie ...
Radiocom: Şansele de organizare a licitaţiei 5G în acest an sunt zero, dacă nu se întâmplă paşi relevanţi în Parlament
Radiocom: Şansele de organizare a licitaţiei 5G în acest an sunt zero, dacă nu se întâmplă paşi relevanţi în Parlament
Şansele pentru organizarea licitaţiei 5G în România, în acest an, sunt zero, dacă nu se întâmplă paşi relevanţi ...