1EUR = 4.8079 RON | Bucureşti 20 º

News

Lazăr: Ministerul Public se află în punctul critic al modernizării. Procurorii au nevoie de un nou spirit de echipă INTERVIU

Augustin Lazăr, propus pentru funcţia de procuror general, a vorbit, într-un interviu acordat agenţiei de presă News.ro, despre sistemul juridiciar din România, despre experienţa sa profesională, dar şi despre măsurile care ar trebui luate pentru reformarea Ministerului Public.

03 apr, 2016 | ECONOMICA.net

Şeful Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia susţine că Ministerul Public se află "într-un punct critic al modernizării instituţionale", având nevoie de "un nou spirit de echipă, sub o conducere experimentată, într-un cadru de disciplină".

"Credibilitatea instituţiei va creşte în ritmul în care vor creşte disciplina, spiritul de echipă şi încrederea procurorilor în capacitatea instituţiei", declară Augustin Lazăr.

El consideră că principalele măsuri pentru reformarea Ministerului Public sunt, printre altele, "impulsionarea modernizării parchetelor de drept comun", consolidarea cooperării între structurile specializate - DNA, DIICOT - şi cele comune, "cunoaşterea atentă" de către conducerea ministerului a situaţiei disciplinare din unităţi.

"Secţiile PICCJ vor fi supuse unei evaluări atente, sub aspectele resurselor umane şi materiale, precum şi al rezultatelor obţinute. Vor fi efectuate corecţiile impuse de concluziile controlului", afirmă procurorul.

Prezentăm integral interviul acordat de procurorul Augustin Lazăr agenţiei de presă News.ro:

Reporter: Domnule procuror, de ce v-aţi depus candidatura pentru funcţia de procuror general al României?

Augustin Lazăr: Ministerul Public se află într-o perioadă critică a modernizării sale ca instituţie şi are nevoie de expertiza celor în care a investit cursuri, stagii şi vizite de studii la autorităţi de referinţă ale lumii civilizate. Ca magistrat procuror beneficiar de expertiză, cu grad didactic de profesor universitar, experienţă considerabilă în cauze complexe, dar şi în fondarea structurilor de combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate în România, am făcut pasul înainte pentru a contribui la modernizarea instituţiei. Nu în ultimul rând, în calitate de absolvent cu rezultate de excelenţă al Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj, am datoria morală să aduc, în acest moment, un plus de încredere şi de contribuţie temeinică în memoria profesorilor care ne-au format şi ne-au educat.

Reporter: Vă aşteptaţi să fiţi propus tocmai dumneavoastră şi ce credeţi că a avut un rol determinant în luarea acestei decizii?

Augustin Lazăr: Mă aşteptam ca astfel cum a fost lansată procedura public decidenţii să compare expertiza fiecăruia dintre candidaţi cu fişa postului, identificând persoana optimă pentru această misiune. Doresc să precizez că toţi candidaţii sunt cu o excelentă pregătire profesională, iar cariera fiecăruia este în evoluţie. Cred că în final rezultatele concrete obţinute în practica reformării instituţiei şi investigării cauzelor complexe au fost hotărâtoare.

Repoter: Care au fost cele mai importante rechizitorii ale carierei dumneavoastră?

Augustin Lazăr : În perioada 1998-2001, în care am condus Secţia Anticorupţie, Urmărire Penală şi Criminalistică, am avut şi primele rezultate concrete ale combaterii corupţiei şi marii criminalităţi în domeniul economico-financiar, finalizate prin condamnări definitive: dosare de contrabandă, evaziune fiscală, infracţiuni în sistemul bancar, dosare privind evenimente cunoscute ca "mineriade" etc. Finalizarea acestor cauze mari a reprezentat rezultatul muncii, inteligenţei profesionale a unor tineri procurori cu aptitudini în domeniu, promovaţi la Secţia Anticorupţie a PICCJ dintre care unii au devenit liderii Ministerului Public. Am coordonat instrumentarea de cauze privind infractori din categoria "gulerelor albe" având ca obiect escrocherii de anvergură, "scheme, montaje" sau "inginerii economico-financiare" importate, veritabile teste de inteligenţă profesională. Ulterior, la Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia am coordonat un volum semnificativ de activitate: investigarea accidentelor colective de muncă generate de explozii din Valea Jiului; a grupurilor infracţionale organizate, unele specializate în fapte nou incriminate, denumite generic braconaj arheologic etc. Urmărirea şi repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia a presupus o vastă activitate de asistenţă judiciară internaţională, întemeiată pe studiul şi aplicarea instrumentelor juridice adecvate legislaţiei statului partener. A fost onorant ca echipa noastră să lucreze în compania unor autorităţi şi unităţi specializate, precum Office Central Biens Culturels Paris, Comando Carabinieri per la Tutela del Patrimonio Culturale Roma, Art and Antiques Unit Metropolitan Police Londra, FBI Art Crime Team etc.

Reporter: Au apărut şi primele acuzaţii privind faptul că l-aţi fi cunoscut pe domnul preşedinte Klaus Iohannis. Îl cunoaşteţi, a avut vreun rol în desemnarea dumneavoastră?

Augustin Lazăr : Nu îl cunosc personal pe preşedinte. Cariera profesională o datorez exclusiv profesorilor care m-au învăţat carte - şi cărora le mulţumesc pe această cale - examenelor şi concursurilor profesionale ale căror rezultate pozitive pot fi consultate transparent pe site-ul Institutului Naţional al Magistraturii.

Reporter: Domnule procuror, care sunt principalele măsuri gândite pentru reformarea Ministerului Public? Unde credeţi că se află acum această instituţie şi unde ar trebui să ajungă? Care ar fi principalele probleme?

Augustin Lazăr: Ministerul Public se află într-un punct critic al modernizării instituţionale. Sunt urgent necesare: impulsionarea modernizării parchetelor de drept comun, consolidarea cooperării între structurile specializate (DNA, DIICOT) şi cele comune, sub o conducere experimentată; cunoaşterea atentă de către conducerea MP a situaţiei operative şi disciplinare din unităţi, măsuri energice de control şi dinamizare a activităţii. În îndeplinirea condiţionalităţilor MCV, Ministerul Public va urma ferm principalele obiective privind asigurarea unui management judiciar dinamic, adaptarea la modificările fundamentale ale legislaţiei penale şi procesual penale. Aceste obiective sunt: dinamizarea investigaţiei domeniilor prioritare (combaterea corupţiei, conflictului de interese, evaziunii fiscale, contrabandei, spălării banilor, recuperarea prejudiciilor), echilibrarea resurselor şi volumului de activitate (alocări/redistribuiri de posturi, preluarea cauzelor compexe), măsuri pentru implementarea noilor coduri (unificarea interpretării, cunoaşterea practicii judiciare şi a deciziilor Curţii Constituţionale). Gestionarea stocului de dosare în creştere, dar cu finalizare redusă. Menţinerea eforturilor MP în combaterea corupţiei rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupţiei. Legislaţia în domeniul corupţiei trebuie aplicată tuturor în mod egal şi la toate nivelurile. Utilizarea fondurilor UE pentru formare profesională de excelenţă şi diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupţii prin intermediul Strategiei naţionale anticorupţie. Susţinerea fermă a reformei judiciare, prin fuzionarea micilor instanţe şi parchete izolate care generează majoritatea faptelor disciplinare şi de corupţie din sistem; preluarea activităţii de unităţi mari, cu management performant, eficient şi cultură instituţională europeană.

Reporter: Aveţi în vedere o reorganizare a secţiilor din cadrul Parchetului General? Multe resurse nu sunt folosite eficient, la capacitate.

Augustin Lazăr: Secţiile PICCJ vor fi supuse unei evaluări atente, sub aspectele resurselor umane şi materiale, precum şi al rezultatelor obţinute. Vor fi efectuate corecţiile impuse de concluziile controlului.

Reporter: Veţi cere redeschiderea celor peste 2.000 de dosare privind fraudele la referendumul din 2012, dosare închise în timpul mandatului lui Tiberiu Niţu?

Augustin Lazăr: În general, orice suspiciune existentă privind legalitatea şi temeinicia unei soluţii emise în dosare, poate fi verificată prin examinarea într-o manieră transparentă a cauzei respective. Dacă se constată că nu a existat împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea, soluţiile vor fi infirmate, dispunându-se redeschiderea şi reluarea urmăririi penale; ordonanţa procurorului este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.

Reporter: Există o practică la nivelul Parchetului General de a prelua cazurile mediatizate din teritoriu. Urmăresc procurorii de la Centru o lovitură de imagine pe munca colegilor din teritoriu?

Augustin Lazăr: Regula este că parchetele ierarhic superioare care au mai multe resurse, constând în procurori specializaţi, ofiţeri de poliţie judiciară specializaţi, compartiment de cooperare judiciară internaţională, logistică adecvată etc., preiau dosare complexe de la parchetele ierarhic inferioare, în vederea efectuării urmăririi penale. De regulă, ultimele sunt şi aglomerate cu un volum mare de cauze. Desigur că preluarea dosarului trebuie efectuată în condiţiile legi, în vederea efectuării urmăririi penale, iar nu după terminarea acesteia. Excepţiile sunt mai rare şi nu caracterizează regula activităţii de urmărire penală.

Reporter: Din postura de procuror general, cum puteţi ajuta DIICOT şi Parchetul General să pună pe picioare serviciile tehnice, inexistente în acest moment?

Augustin Lazăr: Pentru moment sunt în studiu câteva variante de poliţie judiciară care să execute aceste activităţi de supraveghere. Vom alege soluţia optimă pentru Ministerul Public.

Reporter: Veţi face o verificare a dosarelor care stau în nelucrare de la venirea fostului procuror general Tiberiu Niţu la conducere?

Augustin Lazăr: Întreaga activitate de urmărire penală va fi evalută şi se vor lua măsurile prevăzute de lege în fiecare caz în parte în vederea soluţionării într-o perioadă rezonabilă.

Reporter: Ce măsuri manageriale puteţi lua din postura de viitor procuror general pentru finalizarea marilor anchete în tragediile aviatice, dar şi a dosarelor istorice ale "Revoluţiei", "Mineriadelor", si aici ne referim la o reorganizare a Secţiei Militare?

Augustin Lazăr: Există câteva variante în studiu de eficientizare a Secţiei parchetelor militare. După evaluarea acestora vom identifica soluţia optimă pentru reformarea acestei structuri. Această secţie va lucra în echipe investigative bine structurate, cu resurse adecvate, fiecare din marile cauze a căror soluţionare este aşteptată, va organiza ancheta conform cadrului metodologic, efectuând actele la termenele fixate sub monitorizarea conducerii.

Reporter: Aproape fiecare raport MCV vorbeşte despre "consolidarea credibilităţii şi a profesionalismului sistemului judiciar". Credeţi că Ministerul Public are o problemă în ceea ce priveşte credibilitatea?

Augustin Lazăr: Procurorii Ministerului Public au nevoie de un nou spirit de echipă, sub o conducere experimentată, într-un cadru de disciplină, în care să crească încrederea în capacitatea instituţiei de a gestiona problematica profesională. Credibilitatea instituţiei va creşte în ritmul în care vor creşte disciplina, spiritul de echipă şi încrederea procurorilor în capacitatea instituţiei.

Reporter: Este corupţia o problemă în cadrul Ministerului Public având în vedere faptul că în ultimii ani s-a vorbit tot mai des de magistraţi corupţi în sistem?

Augustin Lazăr: Ministerul Public a înregistrat, din păcate, procurori condamnaţi pentru fapte de corupţie care au afectat imaginea instituţiei. Corupţia, chiar sporadică, afectează credibilitatea sistemului. Exercitarea mai promptă de către Procurorul General a acţiunii disciplinare împotriva celor care comit anumite abateri poate preveni comiterea unor fapte mai grave, infracţionale.

Reporter: Aţi colaborat în decursul timpului cu magistraţi din multe ţări europene. Cum este privit procurorul român?

Augustin Lazăr: Orice magistrat este evaluat după rezultate. Acolo unde am cooperat personal cu magistraţii europeni am perceput o impresie pozitivă, uneori chiar mai mult. Spre exemplu, cu referire la rezultatele structurii Ministerului Public specializate în combaterea corupţiei. Avem nevoie de o nouă mentalitate de magistrat european, prin cunoaşterea avansată a dreptului UE, a instrumentelor de cooperare internaţională, prin capacitatea de a emite curent ordine de indisponibilizare şi de a recupera bunuri şi fonduri băneşti din alte jurisdicţii etc.

Reporter: Ce părere aveţi de aşa-zisa justiţie făcută prin presă, în care din dosare "se scurg" tot felul de informaţii pe surse? Cât de transparent va fi sub mandatul dumneavoastră Ministerul Public.

Augustin Lazăr: Activitatea managerială trebuie să fie transparentă, strategiile de combatere a criminalităţii trebuie să fie publice. Dosarele de urmărire penală nu sunt publice, dar datele privind stadiul sau soluţiile dispuse în special în cauze de interes pentru opinia publică constituie informatii de interes public şi pot fi furnizate presei cu respectarea dispoziţiilor legale în materie. Totodată, prezumţia de nevinovăţie trebuie respectată ca drept fundamental al persoanei.

Reporter: Ce soluţii vedeţi, din punct de vedere managerial, pentru a îmbunătăţi relaţiile cu presa?

Augustin Lazăr: Există "Ghidul privind relaţia dintre mass-media si sistemul judiciar", care trebuie cunoscut şi aplicat în coroborare cu Legea nr. 544/2001 privind informaţiile de interes public, utilizând, desigur, şi expertiza compartimentului de specialitate.

Reporter: Veţi pleca în weekend spre Alba cu premergător cu girofar?

Augustin Lazăr: Deplasarea cu girofar poate fi justificată doar la evenimente grave: explozii, accidente colective etc. Cine îşi asigură o rezervă de timp, nu ajunge în criză!

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Instanţa supremă

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO