Legea adopţiei a fost modificată în sensul scurtării termenelor şi procedurilor

Modificările aduse legii adopţiei vor permite scurtarea termenelor privind declararea adoptabilităţii copilului, a celor aferente atestării familiei adoptatoare, a procedurilor în instanţă şi pentru exprimarea de către părinţii naturali a consimţământului în vederea adopţiei, susţine preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţiei (ANPDCA), Gabriela Coman, potrivit Agerpres.
Economica.net - joi, 24 mart. 2016, 14:42
Legea adopţiei a fost modificată în sensul scurtării termenelor şi procedurilor

Potrivit acesteia, legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, este la promulgare la Preşedinţie şi va intra în vigoare la 4 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, timp în care trebuie aprobate şi normele de aplicare şi adaptat softul utilizat în procedura de adopţie.

‘Schimbarea Legii adopţiei a venit ca un răspuns la dificultăţile întâmpinate în cadrul procesului de adopţie de către familiile adoptatoare şi autorităţi. (…) Primul lucru constatat la reînfiinţarea Autorităţii a fost că aceşti copii intră uşor în sistem, în medie 5.000 de copii pe an, petrec mult timp acolo, în medie 6 ani – 6 ani şi jumătate, şi ies relativ greu din sistem fie prin adopţie fie prin reintegrarea în familie. În plus, dacă ne uităm la evoluţia duratei medii de adopţii, în ultimii trei ani am observat o creştere semnificativă, la 285 de zile pentru un copil din momentul în care este declarat adoptabil până este adoptat definitiv, şi la 437 de zile pentru familia adoptatoare din momentul în care primeşte atestatul de familie adoptatoare până la adoptarea copilului’, a mai spus Gabriela Coman.

Printre cele mai importante modificări aduse de lege se numără scurtarea de la un an la şase luni a perioadei în care părintele natural sau rudele nu au putut fi găsiţi sau refuză să colaboreze pentru integrarea lui naturală.

În cazul în care părinţii, din motive neimputabile, nu fac demersuri de reintegrare, la un an de la acest termen copilul intră în Planul Individualizat de Protecţie (PIP) pentru adopţie.

După ce copilul a fost declarat adoptabil, valabilitatea acestei proceduri a fost extinsă de la 2 la 14 ani. ‘Înainte, între două proceduri de adopţie, se pierdea un an ceea ce complica procesul pentru că am constata că, pe cât creşte copilul, scade interesul familiilor adoptatoare’, a mai spus Gabriela Coman.

De asemenea, s-au produs modificări şi cu privire la refuzul părintelui natural de a se prezenta în instanţă pentru a încuviinţa adopţia. ‘Dacă părinţii nu se prezintă la instanţă pentru a consimţi adopţia timp de două termene consecutive se consideră refuz abuziv’, a mai spus preşedintele Autorităţii.

În acest caz, instanţa declară copilul adoptabil, drepturile părinteşti sunt suspendate, iar părinţii naturali mai pot interveni doar până în momentul adopţiei definitive. ‘În acel moment, copilul devine copilul familiei adoptive, cu toate drepturile şi obligaţiile care decurg din acest statut, iar familia naturală nu mai are nicun drept’, a mai spus Gabriela Coman.

Pentru familia adoptatoare, în noua formă a legii s-au redus la jumătate formularele care trebuie adoptate, iar perioada de valabilitate a atestatului (primit de la autorităţi după evaluarea capacităţii de a fi părinţi) se prelungeşte de la un an la doi ani.

Şi perioada de analizare a familiei s-a redus de la 120 la 90 de zile.

În plus, atestatul nu va mai conţine criterii de vârstă şi de etnie a copilului, acestea urmând să fie luate în calcul în partea a doua a procesului.

În momentul în care există un copil adoptabil şi o familie cu atestat începe procedura de potrivire, în care se caută părintele cel mai potrivit să răspundă nevoilor copilului respectiv. ‘Vom intoduce în normele de aplicare criterii care să definească acest aspect, cum ar fi gradul de rudenie, sau dacă respectivul copil se află deja în plasament la acea familie’, a adugat Gabriela Coman.

Când se găseşte familia potrivită, dosarul merge la instanţă, care se pronunţă pentru încredinţarea în vederea adopţiei. Atunci, timp de trei luni, copilul merge la familia adoptatoare pentru acomodare. Când copilul se află deja în plasament la acea familie, această fază nu mai este necesară.

‘După perioada de încredinţare, dacă lucrurile au mers bine, se merge din nou cu dosarul la instanţă şi aceasta pronunţă încuviinţarea adopţiei. Atunci copilul capătă toate drepturile, similare cu copilul biologic, iar părinţii toate obligaţiile aferente’, a explicat preşedintele Autorităţii.

În cazul în care nu se reuşeşte adopţia la nivel naţional, se trece la adopţia internaţională. În vechea lege, termenul era de doi ani, dar a fost redus la un an.

Gabriela Coman a mai explicat faptul că, în prezent, există o percepţie greşită cu privire la numărul de copii adoptabili din România. ‘În momentul de faţă, în ţara noastră, aproximativ 58.000 de copii beneficiază de o măsură de protecţie, iar dintre aceştia doar 3.500 (6%) sunt adoptabili. Motivele acestei situaţii sunt multiple: o treime se află în plasament la rude, care nu doresc adopţia, alţi copii merg în vacanţă acasă, iar alţii, aproximativ 43%, ajung aici din cauza sărăciei’, a mai spus preşedintele ANPDCA.

Te-ar mai putea interesa și
Statele Unite și Regatul Unit anchetează o posibilă încălcare foarte gravă a sancțiunilor impuse Rusiei prin intermediul tranzacțiilor cu monede cripto
Statele Unite și Regatul Unit anchetează o posibilă încălcare foarte gravă a sancțiunilor impuse Rusiei prin intermediul ...
Statele Unite şi Regatul Unit investighează tranzacţii cu criptomonede în valoare de circa 20 de miliarde de dolari care au fost efectuate printr-un instrument de schimb virtual stabilit în......
Crescătorii de păsări acuză ANPC că pune în pericol sectorul avicol românesc și cer instituției să arate același interes și față de carnea de pui importată
Crescătorii de păsări acuză ANPC că pune în pericol sectorul avicol românesc și cer instituției să arate același ...
Sectorul avicol românesc este în pericol, în urma controalelor repetate ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia ...
Xiaomi a început vânzarea primelor sale mașini electrice. Modelul de bază SU7 costă 29.900 de dolari
Xiaomi a început vânzarea primelor sale mașini electrice. Modelul de bază SU7 costă 29.900 de dolari
Producătorul chinez de smartphone Xiaomi Corp. a început joi să comercializeze primul său automobil electric, pariind ...
Ford plănuiește să producă un nou model de SUV la uzina sa din valencia
Ford plănuiește să producă un nou model de SUV la uzina sa din valencia
Constructorul auto american Ford a anunţat joi că analizează posibilitatea de a produce un nou automobil de teren (SUV) ...