Legea care interzice ţigările aromate poate afecta toată piaţa din România. Pierderi de sute de mil. de euro

Proiectul de lege al Ministerului Sănătăţii care interzice comercializarea anumitor sortimente de ţigări, precum cele aromate, şi limitează vânzarea altor produse, precum cele din lichidul ţigărilor electronice, va produce sincope în toată producţia de ţigări din România şi pagube la buget de circa 230 de milioane de euro lunar, afirmă Gilda Lazăr, director Corporate Affairs JTI, unul dintre cei tre mari producători de ţigări din România.

La sfârşitul anului trecut, în 29 decembrie, Ministerul Sănătăţii a publicat un proiect de act normativ prin care va interzice punerea pe piaţă a tuturor produselor din tutun (inclusiv din lichidul ţigărilor electronice) aromate şi a celor care conţin aditivi speciali, precum vitamine, cofeină, taurină, aditivi care creează impresia că produsul are efect benefic asupra sănătăţii, sau că prezintă riscuri mai mici pentru sănătate. De asemenea, introduce limite în ceea ce priveşte conţinutul ţigaretelor electronice, şi reglementează produsele din plante pentru fumat. Proiectul de lege va intra în Parlament luna viitoare şi este aşteptat să devină lege în 20 mai. Toate restricţiile acestei iniţiative legislative pot fi urmărite, pe larg, aici. Or, producătorii de ţigări susţin că termenul relativ scurt de adoptare a legii le provoacă dificultăţi majore. 

„Este proiectul incipient şi întârziat de transpunere a noii Directive a Tutunului. Va ajunge în Parlament pe la jumătatea lunii februarie şi, teoretic, ar trebui adoptat ca lege până în 20 mai. Însă tot la aceeaşi dată e prevăzută şi conformarea producţiei. Problema e că, pentru adaptarea proceselor de producţie, industria are nevoie de şase luni, de la publicarea legii în Monitorul Oficial. Dacă nu se acceptă prorogarea termenului, s-ar putea să apară sincope în producţia şi comercializarea produselor legale. Consecinţe imediate: pierderi la buget de 230 de milioane de euro lunar, creşterea pieţei negre”, spune oficialul JTI. Potrivit acesteia, industria ţigărilor nu a fost consultată, la iniţierea acestei legi. Mai mult decât atât, comitetul interministerial nu a aprobat decât formal acest proiect de lege, neavând cvorum. „Aşa se explică, probabil, şi lipsa analizei de impact economic”, mai spune Lazăr.

Un paragraf din cadrul acestei iniţiative legislative arată că intrarea în vigoare a actului normativ este prevăzută pentru 20 mai 2016, dar este permisă introducerea pe piaţă a mai multor produse care nu sunt în conformitate cu prezenta lege, până la data de 20 mai 2017. Este vorba despre: produsele din tutun fabricate sau puse în liberă circulaţie şi etichetate în conformitate cu Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările şi completările ulterioare, înainte de 20 mai 2016; ţigaretele electronice sau flacoanele de reumplere fabricate sau puse în liberă circulaţie înainte de 20 noiembrie 2016; produsele din plante pentru fumat, fabricate sau puse în liberă circulaţie înainte de 20 mai 2016.

În acest caz, nu este clar dacă producătorii consideră că lista produselor pentru care se permite o amânare cu un an până la interzicerea lor este ambiguă sau dacă presupun

Proiectul de lege privind interzicerea comercializării mai multor produse din tutun este al doctoriţei Magdalena Ciobanu, expert în pneumologie al Ministerului Sănătăţii, al Comisiei Europene şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Aceasta coordonează şi programul Stop Fumat, finanţat din taxa de viciu.

Industria ţigărilor varsă către bugetul de stat 80% din veniturile înregistrate, fiind unul dintre cei mai mari contributori din România. Cei trei mari producători cu fabrici în România sunt JTI, BAT şi Philip Morris.