Legea falimentului personal a fost publicată în Monitorul Oficial pe 26 iunie. Va intra în vigoare peste şase luni

Excepţie face articolul 92, care intră în vigoare la trei zile de la publicare. Acest articol reglementează înfiinţarea comisiilor de insolvenţă, la nivel central şi local, elaborarea normelor de aplicare a legii, stabilirea onorariilor pentru administratori şi lichidatori, precum şi alte proceduri pentru punerea în aplicare a actului normativ.

Legea se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă, ale căror datorii rezultă dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale, cum ar fi restanţele la furnizorii de utilităţi, întârzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achiziţia unui serviciu sau produs personal etc., şi nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit.

În situaţia în care datornicul consideră că se află în insolvenţă (deoarece nu dispune de lichidităţi pentru plata datoriilor scadente – starea de insolvenţă poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depăşit cu mai mult de 90 zile) dar situaţia financiară a acestuia nu este iremediabil compromisă, poate cere Comisiei de Insolvenţă deschiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, care este o procedură administrativă şi nu judiciară. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie.

În cazul deschiderii procedurii de insolvenţă pe baza planului de rambursare se suspendă provizoriu executările silite începute, nu pentru mai mult de 3 luni, cu excepţia situaţiei în care instanţa decide prelungirea acestei perioade, dacă astfel situaţia financiară a datornicului ar deveni iremediabil compromisă.

Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 1 an.

Insolvenţa prin lichidare de active poate fi solicitată de către datornic, în mod direct, în cazul în care ‘situaţia sa financiară este iremediabil compromisă’.

Legea prevede şi o procedură simplificată pentru insolvenţa personală care poate fi accesată de o persoană fizică insolventă, dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

Reprezentanţii practicienilor în insolvenţă de la Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) susţin că Legea are o serie de lacune ce vor îngreuna aplicarea ei, iar una dintre ele este constituirea unor Comisii de insolvenţă.

Potrivit sursei citate, Comisia de insolvenţă are o componenţă complexă, dar fără niciun reprezentat al creditorilor, şi este învestită cu atribuţii decizionale, de control şi de supraveghere a actelor persoanei în insolvenţă ori ale administratorului procedurii, ceea ce va putea naşte adevărate dificultăţi în practică.

‘O altă problemă pe care o ridică legea în forma sa actuală este încălcarea dreptului de liber acces la instanţă. În unele cazuri, Comisia de insolvenţă acţionează ca o instanţă în sine, fără a da persoanei în insolvenţă posibilitatea de a contesta măsura la judecătorie’, se mai precizează în comunicat.

Însă, în pofida deficienţelor actuale, legea aduce şi o serie de beneficii pentru persoanele fizice, cel mai important fiind acela că acordă o a doua şansă datornicilor de bună credinţă, oferindu-le protecţie în faţa creditorilor, mai spus reprezentanţii CITR. ‘Executările silite vor fi suspendate, iar penalităţile nu vor mai putea fi calculate, timp în care persoana în cauză poate propune eşalonarea datoriilor pe baza unui plan de redresare şi chiar un haircut al acestora, în anumite limite’, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, asociat coordonator CITR.

În plus, în cazul în care implementarea unui plan de redresare nu va fi posibilă, lichidarea activelor persoanei în insolvenţă se poate face în anumite limite. Legea încearcă astfel să împiedice aruncarea în stradă a rău-platnicilor de bună-credinţă.

CITR precizează, însă, că, deşi îndelung aşteptată şi discutată, insolvenţa persoanelor fizice nu are în spate un studiu de impact care să poată estima numărul procedurilor ce vor fi deschise. În Franţa, spre exemplu, de la introducerea legii insolvenţei persoanelor fizice au fost deschise 700.000 de dosare, iar în Statele Unite ale Americii 1,3 milioane.