Săptămâna viitoare va avea loc ultima şedinţă de politică monetară a BNR din primul semestru al anului. După ce analiştii economici se aşteptau la sfârşitul anului trecut ca dobânda de politică monetară să se mişte în sus în prima parte a anului, acum toată lumea se aşteaptă ca lucrurile să rămână nemişcate pentru ceva vreme. În ciuda revizuirilor ascendente în privinţa inflaţiei, BNR nu pare grăbită să umble la dobânda de politică monetară.
"Poate în trimestrul IV să vedem o apreciere în una sau două trepte a dobânzii la facilitatea de depozit, dobândă legată direct de coridorul de intervenţie, dobânda la care în fiecare seară este plasat surplusul de lichiditate din piaţă. Acum nivelul ei este de 0,25% şi ar putea creşte în acest scenariu la 0,50% sau 0,75%", a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef ING Bank. O îngustare a coridorului de referinţă este posibilă şi în opinia analistului şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. Dar nu mai devreme de septembrie-octombire, după cum spune Dumitru.
În privinţa cursului de schimb leu/euro, analiştii merg spre ipoteza unui curs stabil. "Nu putem vorbi despre altceva decât eventual despre o stabilitate a cursului de schimb. Atât timp cât înainte de criza politică se plasa la 4,55 lei pentru un euro, s-a depreciat, iar după finalizarea crizei cursul este în jurul valorii de 4,56 lei pentru un euro, nu putem vorbi despre altceva decât despre o stabilitate a cursului de schimb", spune Ionuţ Dumitru.
Ciprian Dascălu spune că vede în continuare o tendinţă de apreciere a leului în raport cu moneda unică europeană, aprecierea fiind însă în trend cu monedele din ţările Europei Centrale şi de Est. "Trei sferturi din exporturile ţărilor din ECE sunt către Uniunea Europeană. Banca Central Europeană şi-a exprimat recent încrederea că vom avea în continuare creştere economică şi inflaţie în zona Uniunii Europene, fapt care va conduce automat la aprecierea monedelor naţionale din ţările est ecuropene care export către UE", spune Ciprian Dascălu.
Acesta precizează că această apreciere însă, tradusă în termini reali s-ar putea să dovedească doar o constanţă a puterii de cumpărare a leului, aprecierea regională faţă de euro anulând efectele unei aprecieri autentice.
