1EUR = 4.8286 RON | Bucureşti 17 º

Companii

Liberalizarea programelor naționale de sănătate a început, de fapt, acum 15 ani cu privatizarea serviciilor de dializă

Furnizorii privați de servicii medicale vor putea, în curând, să intre în competiție cu cei de stat pentru fondurile programelor naționale de sănătate, dacă proiectul de Ordonanță pentru modificarea Legii Sănătății, pus recent în dezbatere publică, va intra în vigoare în forma anunțată de Guvern. Pacienții vor putea să-și aleagă clinica sau spitalul public sau privat în care vor să primească serviciile medicale, prevăzute în programul național în care sunt incluși, și pot să schimbe furnizorul dacă sunt nemulțumiți de modul în care au fost tratați. Fără să plătească nimic. Măsurile anunțate de Guvern vizează liberalizarea, și nu privatizarea programelor naționale de sănătate. În privința privatizării serviciilor medicale, avem deja un precedent din care pacienții au avut de câștigat: serviciile de dializă acordate printr-un program național dedicat. O analiză exclusivă publicată deja de ECONOMICA.NET arată că acum, la 15 ani de la privatizarea acestor servicii, peste 80% dintr-un miliard de lei, banii proveniţi de la CNAS prin programul național de supleere a funcției renale, merg la trei jucători privați: subsidiara locală a grupului german Fresenius, suedezii de la Diaverum şi nemţii de Avitum.

Liberalizarea programelor naționale de sănătate

Guvernul vrea ca serviciile medicale din cadrul programelor naționale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, să se deruleze, în mod unitar, atât prin furnizori publici, cât și prin furnizori privați, în mod similar cu reglementarea privind furnizorii privaţi de medicamente şi dispozitive medicale. Astfel se asigură accesul imediat al pacienților la tratament în cadrul programelor naționale de sănătate curative și, funcție de opțiunea acestora, prin furnizorii care sunt autorizați și evaluați și care au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale cu Casele de Asigurări de Sănătate, se arată în proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății, respectiv modificarea anumitor reglementări necesare funcţionării Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România.

Spre comparație, legislația în vigoare spune că furnizorii privați de servicii medicale au acces la programele naţionale de sănătate doar pentru servicii care depășesc capacitatea furnizorilor publici de servicii medicale.

În forma anunțată, măsurile pe care vrea să le ia Guvernul vizează liberalizarea, și nu privatizarea programelor naționale de sănătate. Pacienții incluși într-un program național de sănătate vor putea să-și aleagă clinica de stat sau privată în care vor să fie tratați, cu toate costurile suportate de CNAS, din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. 

În privința privatizării serviciilor medicale avem deja un precedent: 15 ani au trecut de la privatizarea serviciilor de dializă din ţara noastră, din care pacienții au avut de câștigat.

Până în anul 2004 serviciile de dializă au fost acordate doar în unitățile sanitare de stat. Abia la sfârşitul anului 2004, odată cu privatizarea a opt centre-pilot de dializă (din Bucureşti, Tîrgu-Mureş, Buzău, Cluj, Iaşi, Târgu-Jiu, Alba Iulia), serviciile de asistenţă medicală nefrologică încep să fie acordate şi de furnizori privaţi. 

Anul 2008: majoritatea centrelor de dializă erau supraaglomerate, aveau aparatură cu grad avansat de uzură, iar dotările şi spaţiile de tratament arareori corespundeau cerinţelor minime ale regulamentelor în vigoare - concluziona la acea vreme Ministerul Sănătății.

  • În România anului 2008, peste 7.000 de pacienţi au supraviețuit datorită tratamentului prin dializă, asigurat în 72 de centre de dializă. Calitatea vieţii acestor pacienţi depinde critic de condiţiile de tratament. În prezent (anul 2008 n. red), majoritatea centrelor de dializă sunt supraaglomerate, au aparatură cu un grad avansat de uzură, iar dotările şi spaţiile de tratament corespund arareori cerinţelor minime ale regulamentelor în vigoare. Din anul 2001 până în 2008 nu au mai fost înfiinţate centre de dializă, deşi numărul bolnavilor a continuat să crească anual cu 5-10%. De aceea, în ciuda eforturilor personalului medical, calitatea şi gradul de siguranţă ale tratmentului prin dializă lasă de dorit, se arată într-un document al Ministerului Sănătății privind nevoia extinderii externalizării serviciilor de dializă la nivel național.


Treptat, furnizorii privați au preluat personalul centrelor publice de dializă şi au înlocuit aparatele de dializă cu unele noi. Am avut creșteri pe toate liniile în urma externalizării serviciilor de dializă: numărul centrelor de dializă private, calitatea serviciilor acordate în acestea, dar și numărul pacienților dializați - toate acestea au crescut. 

"Privatizarea serviciilor de dializă a permis accesul la tratament bolnavilor care altfel decedau (nu existau suficiente aparate pentru a-i trata), prin reconstrucția infrastructurii de dializă în ambulator (peste 70 de centre noi), în condițiile menținerii stabile a tarifelor", potrivit raportului privind situaţia tratamentului substitutiv renal prin dializă în România, în 2012, realizat de Registrul Renal Român.

Cum arată acum piața serviciilor de dializă finanțată prin programul național de supleere a funcției renale

Fresenius, Diaverum şi Avitum sunt cei mai mari jucători din piaţa serviciilor de dializă, o nişă cu nici 16.000 de pacienţi care suferă de insuficienţă renală cronică şi care au nevoie de dializă ca să trăiască. Această piaţă este finanţată integral din banii CNAS, prin programul naţional de supleere a funcţiei renale - în valoare de 1 miliard de lei în 2018. Cei trei jucători iau împreună peste 80% din banii alocați de CNAS programului național de supleere a funcției renale, arată o analiză făcută de ECONOMICA.NET

  • Subsidiara locală a grupului german Fresenius domină piaţa românească a serviciilor de dializă, cu peste 445 de milioane de lei, bani încasaţi de la CNAS, în 2018, pe programul naţional de supleere a funcţiei renale, reiese din analiza făcută de ECONOMICA.NET.
  • Subsidiara din ţara noastră a companiei suedeze Diaverum este al doilea jucător din piaţa de dializă, cu peste 274 de milioane de lei, bani care i-au fost decontaţi de CNAS, în 2018, pe programul de sănătate antemenţionat, arată analiza ECONOMICA.NET.
  • Al treilea jucător din piaţă e Avitum, subsidiara locală a companiei germane B. Braun, căreia CNAS i-a decontat, în 2018, 118,98 de milioane de lei, au spus exclusiv pentru Economica oficialii CNAS.

Peste 15.000 de bolnavi de insuficienţă renală cronică trataţi, în 2018, prin programul naţional de supleere a funcţiei renale.

Oamenii care suferă de insuficienţă renală cronică sunt tratați gratuit printr-un program naţional de sănătate denumit programul naţional de supleere a funcţiei renale.
În 2018 au fost trataţi prin acest program 15.622 de pacienţi, cu circa 600 de oameni în plus faţă de nivelul din 2017, arată datele CNAS obţinute de Economica.

"Programul naţional de supleere a funcţiei renale se adresează pacienţilor diagnosticaţi cu o boală incurabilă şi invalidantă, respectiv insuficienţă renală cronică stadiul cinci. În lipsa tratamentului prin dializă, survine decesul pacientului. Începând cu perioada 2004-2005 s-a decis privatizarea serviciilor de dializă, ceea ce a determinat eradicarea listelor de aşteptare pentru intrarea în dializă şi creşterea calităţii serviciilor medicale de dializă. Programul naţional de supleere a funcţiei renale s-a derulat în diverse contexte politice care s-au succedat în decursul celor 14 ani (de la privatizarea serviciilor de dializă n. red.) şi este foarte bine reglementat şi controlat de autorităţile relevante. Chiar dacă tariful per serviciu de dializă a fost actualizat în decursul timpului de patru ori, evoluţia cheltuielilor a fost mai mare din cauza creşterii tarifelor pentru utilităţi, combustibil, alimente, iar în ultimii doi ani, în principal, din cauza creşterii salariilor (a salariului minim pe economie şi a creşterii salariilor în spitalele publice pe fondul aplicării legii salarizării unice pentru personalul medical)", au explicat exclusiv pentru ECONOMICA.NET oficialii grupului Fresenius.

Statul a suportat, în medie, suma de 63.175 de lei, în anul 2018, pentru tratamentul fiecărui pacient inclus în programul naţional de supleere a funcţiei renale, mai puţin decât în 2017 când a cheltuit, în medie, 64.150 de lei pentru fiecare pacient dializat, potrivit datelor oficiale ale CNAS, obţinute de ECONOMICA.NET.

Statul rambursează furnizorilor de servicii medicale de dializă toate costurile aferente tratamentelor pacienţilor incluşi în programul national de supleere a funcţiei renale. De asemenea, CNAS stabileşte tarifele aplicabile în cadrul acestui program naţional, pe baza cărora sunt calculate costurile şi incluse în contractele încheiate de instituţie cu furnizorii de servicii de dializă.

"Tariful decontat de sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru serviciile prestate în centrele de dializă este unic pentru toţi furnizorii de servicii de dializă şi este individualizat pentru fiecare tip de dializă (hemodializă, hemodiafiltrare, dializă peritoneală ambulatorie continuă şi dializă peritoneală automată). Tariful este "all inclusive", înţelegând prin aceasta că include toate cheltuielile aferente tratamentului prin dializă şi serviciile de suport - salariile personalului furnizorilor de dializă, cheltuielile cu materialele sanitare şi medicamente, investigaţiile de laborator ale pacienţilor, transportul pacienţilor de la domiciliu la/de la centrul de dializă, serviciul de catering pentru pacienţi, spălatorie, utilităţi, amortizarea echipamentelor, transportul soluţiilor de dializă peritoneală la domiciliu pacienţilor", au explicat pentru ECONOMICA.NET oficiali din conducerea grupului Fresenius.

Pacienţii sunt liberi să îşi aleagă furnizorul de servicii de dializă şi să se mute de la un furnizor la altul, sub rezerva acordului noului furnizor.

Cine poate intra în competiţia pentru banii CNAS

Accesul furnizorilor de servicii de dializă la programul naţional de supleere a funcţiei renale se face pe baza contractelor atribuite în mod direct de către CNAS, cu condiţia ca aceştia să îndeplinească anumite criterii tehnice şi financiare.

Etapele iniţiale de atribuire a contractului cad în sarcina şi de competenţa CNAS, la care trebuie depus dosarul, prin care furnizorul de servicii de dializă dovedeşte că îndeplineşte criteriile de acces în programul naţional de supleere a funcţiei renale.

Documentele cele mai importante din dosar sunt formularele de adeziune a unui anumit număr de pacienţi din cadrul programului prin care pacientii îşi exprimă dorinţa să le fie furnizate servicii de dializă de către solicitant, împreună cu documentele care dovedesc că solicitantul deţine capacităţile tehnice (de exemplu: echipamente, contracte de întreţinere echipamente, contracte de transport şi alte condiţii de logistică etc.) şi financiare (de exemplu: o garanţie de bună execuţie de până la 5% din valoarea contractului anual) pentru a furniza serviciile respective de dializă în cadrul programului. Ulterior, CNAS evaluează dosarul şi, dacă premisele sunt îndeplinite, aprobă şi încheie contractul, apoi îl transferă la Casele locale (teritoriale) de Asigurări de Sănătate. Executarea şi monitorizarea contractului intră în competenţa CNAS.

De câţi bani au nevoie să intre pe această piaţă

Capitalul necesar pentru intrarea pe piaţă a unui furnizor de servicii de dializă depinde de: zonă geografică, infrastructură, utilităţi şi acces la tehnologii. Pe de o parte, o firmă care vrea să intre pe piaţa serviciilor de dializă ar trebui să investească în echipamente aproximativ 400.000 euro pentru 70 pacienţi. Pe de altă parte, investiţiile de tip greenfield în construirea unui centru de dializă depăşesc 2 milioane de euro, spune Consiliul Concurenţei într-un raport despre această piaţă.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO