1EUR = 4.8736 RON | Bucureşti 8 º

Companii

Fresenius, Diaverum şi Avitum iau peste 80% dintr-un miliard de lei, bani publici, pe o piaţă de nici 16.000 de pacienţi care depind de dializă

Subsidiara locală a grupului german Fresenius, suedezii de la Diaverum şi nemţii de la Avitum au împreună peste 80% dintr-o piaţă de 1 miliard de lei, bani publici, proveniţi de la CNAS, şi de nici 16.000 de pacienţi cu insuficienţă renală cronică care au nevoie de dializă ca să trăiască, reiese dintr-o analiză exclusivă făcută de ECONOMICA.NET. Legea salarizării unice, care a adus majorări succesive ale personalului medico-sanitar din spitalele publice, afectează puternic centrele private dializă care fie nu găsesc, fie nu reuşesc să păstreze medicii de care au nevoie ca să poată funcţiona, pentru că migrează în spitalele de stat, au spus pentru Economica oficialii grupului Fresenius, liderul pieţei de dializă. 

Fresenius, Diaverum şi Avitum sunt cei mai mari jucători din piaţa serviciilor de dializă, o nişă cu nici 16.000 de pacienţi care suferă de insuficienţă renală cronică şi care au nevoie de dializă ca să trăiască. Această piaţă este finanţată integral din banii CNAS, printr-un program naţional de sănătate - programul naţional de supleere a funcţiei renale - în valoare de 1 miliard de lei în 2018. Subsidiara locală a grupului german Fresenius domină piaţa românească a serviciilor de dializă, cu peste 445 de milioane de lei, bani încasaţi de la CNAS, în 2018, pe programul naţional de supleere a funcţiei renale, reiese din analiza făcută de Economica. 

Subsidiara din ţara noastră a companiei suedeze Diaverum este al doilea jucător din piaţa de dializă, cu peste 274 de milioane de lei, bani care i-au fost decontaţi de CNAS, în 2018, pe programul de sănătate antemenţionat, potrivit analizei Economica.

Al treilea jucător din piaţă e Avitum, subsidiara locală a companiei germane B. Braun, căreia CNAS i-a decontat, în 2018, 118,98 de milioane de lei, au spus exclusiv pentru Economica oficialii CNAS.

Fresenius, cel mai mare jucător din piaţa de dializă, cu peste 446 de milioane de lei afaceri rulate în 2018. 

Grupul Fresenius, subsidiara locală a grupului german cu acelaşi nume, a avut afaceri nete de 446,5 milioane de lei în 2018, cu 2,9% mai mari decât în 2017, arată o analiză făcută de ECONOMICA.NET care a comparat bilanţurile depuse la Finanţe de societăţile care fac parte din grupul Fresenius, prezente pe piaţa românească.

  • Fresenius a realizat profit net de 9,58 de milioane de lei în 2018, cu peste 64% mai mic decât în 2017, arată situaţiile financiare ale firmelor din grupul Fresenius, prezente pe piaţa românească.

Fresenius are 36 de centre de dializă în 25 de judeţe din România, au spus pentru Economica oficialii grupului.

  • Grupul Fresenius este furnizor mondial de produse şi servicii pentru dializă, spitale şi îngrijire medicală a pacienţilor la domiciliu. Grupul Fresenius are patru linii de business: Fresenius Medical Care, Fresenius Kabi, Fresenius Helios şi Fresenius Vamed.

Grupul german operează pe piaţa serviciilor private de dializă prin Fresenius Medical Care în peste 50 de ţări din întreaga lume.

Fresenius a obţinut peste 445 de milioane de lei de la CNAS, pe programul naţional de supleere a funcţiei renale, adică peste 44% din banii alocaţi de stat acestui program de sănătate.

Concret, suma decontată de CNAS, în 2018, firmelor din grupul Fresenius în cadrul programului naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică se ridică la 445,5 milioane de lei, arată datele oficiale ale grupului, obţinute de Economica. 

"Prin serviciile de dializă pe care le oferim în centrele private Fresenius NephroCare România, ne adresăm tuturor pacienţilor care au început dializa în spitalele de stat şi care aleg să continue tratamentul în regim ambulatoriu, în centrele noastre de dializă. Astfel, creşterea cifrei de afaceri este în legatură directă cu incidenţa dializei (a numărului de cazuri noi de insuficienţă renală cronică în stadiul terminal, cu indicaţie de supleere a funcţiei renale prin dializă), precum şi cu nivelul de finanţare al programului naţional (de supleere a funcţiei renale - n. red)", a spus pentru Economica managementul grupului.

Programul naţional de supleere a funcţiei renale este finanţat integral din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate.

  • Acesta este fondul din care e finanţat sistemul sanitar. Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile sociale de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS, din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente, şi doar în mică măsură din contribuţiile plătite de angajatori.

Citeşte şi: Moştenirea PSD la Fondul Sănătăţii: peste un sfert din banii colectaţi au acoperit creşterile veniturilor din spitale. Deficitul Fondului s-a triplat

Tariful decontat de sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru serviciile prestate în centrele de dializă este unic pentru toţi furnizorii de servicii de dializă şi este individualizat pentru fiecare tip de dializă (hemodializă, hemodiafiltrare, dializă peritoneală ambulatorie continuă şi dializă peritoneală automată). Tariful este "all inclusive", înţelegând prin aceasta că include toate cheltuielile aferente tratamentului prin dializă şi serviciile de suport - salariile personalului furnizorilor de dializă, cheltuielile cu materialele sanitare şi medicamente, investigaţiile de laborator ale pacienţilor, transportul pacienţilor de la domiciliu la/de la centrul de dializă, serviciul de catering pentru pacienţi, spălatorie, utilităţi, amortizarea echipamentelor, transportul soluţiilor de dializă peritoneală la domiciliu pacienţilor, a explicat pentru Economica managementul grupului Fresenius.

 "Programul naţional de supleere a funcţiei renale se adresează pacienţilor diagnosticaţi cu o boală incurabilă şi invalidantă, respectiv insuficienţă renală cronică stadiul cinci. În lipsa tratamentului prin dializă, survine decesul pacientului. Începând cu perioada 2004-2005 s-a decis privatizarea serviciilor de dializă, ceea ce a determinat eradicarea listelor de aşteptare pentru intrarea în dializă şi creşterea calităţii serviciilor medicale de dializă. Programul naţional de supleere a funcţiei renale s-a derulat în diverse contexte politice care s-au succedat în decursul celor 14 ani (de la privatizarea serviciilor de dializă n. red.) şi este foarte bine reglementat şi controlat de autorităţile relevante. Chiar dacă tariful per serviciu de dializă a fost actualizat în decursul timpului de patru ori, evoluţia cheltuielilor a fost mai mare din cauza creşterii tarifelor pentru utilităţi, combustibil, alimente, iar în ultimii doi ani, în principal, din cauza creşterii salariilor (a salariului minim pe economie şi a creşterii salariilor în spitalele publice pe fondul aplicării legii salarizării unice pentru personalul medical)", au explicat pentru Economica oficialii grupului Fresenius.

"Majorarea salariilor în spitalele publice a avut un impact semnificativ în ecuaţia centrelor private de dializă care au fost nevoite să crească salariile. În cazul centrelor private, singura sursă de venit este bugetul FNUASS, prin plata tarifului per şedinţă de dializă. În schimb, unităţile sanitare publice pot fi finanţate din mai multe surse", a mai spus pentru Economica managementul grupului Fresenius. 

Piaţa românească a serviciilor de dializă va creşte constant, dar lent, în următorii ani, estimează oficialii companiei Fresenius. 

"În acest moment, piaţa serviciilor de dializă este o piaţă matură, cu trei furnizori privaţi mari. În prezent, 90% dintre pacienţi sunt trataţi în centrele private. Profilul pacientului s-a schimbat, astfel încât vârsta la care începe dializa este mai înaintată, iar pacienţii au, la momentul începerii tratamentului, mai multe comorbidităţi (afecţiuni asociate), în special diabet şi afecţiuni cardiovasculare, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru sistemul de sănătate, inclusiv pentru serviciile de dializă. Valoarea pieţei de dializă este, în fapt, valoarea programului naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică: 1 miliard de lei în 2018. Estimăm ca piaţa va evolua constant, dar lent, în viitorii ani, cu o creştere semnificativ mai mică decât în anii precedenţi.

Conform datelor interne ale companiei (FME Annual Report 2018), se estimează, pentru 2019, o creştere a pieţei de dializă cu aproximativ 6% la nivel global, cu câteva diferenţe regionale semnificative: o creştere de 4% în Japonia şi Europa Centrală şi de Vest. Numărul pacienţilor cu boală cronică de rinichi este deja relativ mare în aceste ţări şi regiuni, iar pacienţii au, în general, acces la tratament, respectiv la dializă. În regiunile mai slab dezvoltate economic, ratele de creştere vor fi mai mari", a spus pentru Economica managementul grupului Fresenius.

Punctele nevralgice ale pieţei locale de dializă

"Cele mai mari vulnerabilităţi ale pieţei de dializă decurg din:

  • depistarea tardivă a pacienţilor, în faze acute; tratamentul pacientului începe în urgenţă, pacientul nu este pregătit psihic pentru dializă şi nu este echilibrat din punct de vedere medical.
  • lipsa unui program de predializă care ar depista din timp pacienţii cu insuficienţă renală cronică şi i-ar pregăti pentru momentul începerii dializei. Costurile ar fi mai mici pentru sistemul sanitar dacă am avea un astfel de program.
  • deficitul de personal medical specializat, mai ales în anumite regiuni, care astfel pune în dificultate funcţionarea optimă a centrelor de dializă.
  • creşterea costurilor cauzată de schimbarea profilului medical al pacientului. Pacienţii sunt mai vârstnici şi au mai multe comorbidităţi (boli asociate), în special diabet şi afecţiuni cardiovasculare. Echilibrarea şi tratarea prin dializă a unui astfel de pacient presupune costuri mai mari aferente tratamentului sau unor servicii conexe.
  • creşterea costurilor din cauza unor reglementări apărute pe parcursul anilor: obligativitatea certificării tuturor asistentelor medicale care lucrează în dializă, acreditarea centrelor de dializă de către ANMCS, precum şi măsuri legate de raportarea obligatorie către autorităţi (raportarea zilnică a stocurilor de medicamente) şi serializarea medicamentelor, au explicat oficialii grupului Fresenius pentru Economica.

"Recrutarea şi retenţia de personal sunt - în prezent - cele mai mari provocări cu care ne confruntăm. Cauzele sunt multiple: lipsa medicilor specialişti nefrologi raportat la numărul de centre şi de pacienţi; dorinţa medicilor de a profesa în centre universitare şi mobilitatea lor scăzută. În general, în România, asistăm la un fenomen de migrare a forţei de muncă în oraşele mari care oferă mai multe oportunităţi profesionale şi o calitate mai ridicată a vieţii. O altă cauză e pachetul salarial mult mai atractiv în spitalele publice, odată cu apariţia Legii salarizarii unice. În acest moment avem dificultăţi în privinţa recrutării de personal în zece oraşe, însă oricând este  posibil să avem probleme şi în alte regiuni, fie prin plecarea personalului medical în sistemul public sau în afara ţării, fie prin intrarea în concediu de maternitate. Asistentii medicali "se schimbă" foarte rapid în ultimii ani, în special din cauza migrării către spitalele publice, au mai spus pentru Economica oficialii grupului Fresenius.

 Investiţii planificate pentru 2020

 "Pentru anul 2020, ne propunem o serie de proiecte de extindere a centrelor existente care se apropie sau şi-au atins de capacitatea maximă de tratament. Totodată, vom continua proiectele curente de întreţinere a centrelor, prin lucrări de igienizare şi de înlocuire a echipamentelor, acolo unde este necesar. În perioada 2005-2017 investiţiile Fresenius NephroCare Romania şi Fresenius Medical Care Romania s-au ridicat la 38,4 milioane de euro", au mai spus oficialii companiei pentru Economica.

Subsidiara locală a companiei suedeze Diaverum, al doilea cel mai mare jucător din piaţa serviciilor private de dializă, a avut afaceri de 268 de milioane de lei anul trecut. CNAS i-a decontat peste 274 de milioane de lei în 2018 pentru pacienţii trataţi în cadrul programului de supleere a funcţiei renale, reiese din analiza făcută de Economica.

Compania Diaverum a intrat pe piaţa din România în anul 2011. În prezent, operează 27 de clinici de dializă în ţara noastră, în care sunt trataţi circa 3.800 de pacienţi.

Diaverum România SRL, subsidiara locală a companiei suedeze Diaverum, a rulat afaceri nete de 268,4 milioane de lei în 2018, cu 4,68% mai mari decât în 2017, arată bilanţurile financiare depuse de firmă la Finanţe, comparate de Economica.

CNAS a decontat firmei Diaverum România 274,53 de milioane de lei, în 2018, pe programul naţional de supleere a funcţiei renale, arată datele companiei obţinute de Economica.

Diaverum Romania a încheiat şi anul 2018 pe pierdere, în valoare netă de 22,36 milioane de lei, în creştere faţă de pierderea anului 2017, potrivit situaţiile financiare studiate de Economica.

Acţionarii Diaverum Romania SRL sunt: Diaverum AB din Suedia, cu 99.987% din acţiuni, şi Diaverum Holding AB din Suedia, cu 0.013% din acţiuni, arată datele primite de Economica de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). 

Diaverum este unul dintre cei mai mari furnizori de dializă din lume, prezent în 19 state din Europa, America Latină şi Orientul Mijlociu.

Subsidiara locală a companiei germane B. Braun Avitum e al treilea cel mai mare jucător pe piaţa serviciilor private de dializă din România. A rulat afaceri nete de peste 114 milioane de lei în 2018. CNAS i-a decontat peste 118 milioane de lei în 2018, au spus exclusiv pentru Economica oficialii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. 

Avitum SRL, deţinută de subsidiara locală a companiei germane B. Braun Avitum, e al treilea jucător pe piaţa serviciilor de dializă din România, rezultă din analiza făcută de Economica. 

Avitum a încheiat anul 2018 cu afaceri nete de 114,82 de milioane de lei, cu 6,64% mai mari decât în 2017, arată situaţiile financiare ale firmei, comparate de Economica. Avitum a realizat profit net de 7,17 milioane de lei în anul 2018, cu 9,46% mai mic decât în 2017, reiese din bilanţurile depuse de firmă la Finanţe.

CNAS a comunicat exclusiv pentru ECONOMICA.NET că "suma decontată, aferentă 2018 pentru SC Avitum SRL pe Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică este de 118,98 de milioane de lei".

Avitum, cel mai ascuns jucător mare din această piaţă. A refuzat să ne comunice informaţii despre sumele care i-au fost decontate de CNAS, pe care legea îl obligă să le afişeze pe site-ul companiei.

B. Braun operează în România 13 centre de dializă. Aproximativ 1.700 de pacienţi care suferă de insuficienţă renală cronică primesc tratament în centrele B. Braun, au spus oficialii companiei pentru Economica.

Aceasta sunt singurele informaţii comunicate de companie pentru Economica. Oficialii companiei au refuzat să spună pentru Economica ce suma a decontat CNAS pentru Avitum pe programul de supleere a funcţiei renale în 2018, deşi toţi furnizorii să obligaţi prin lege să publice pe site-urile proprii aceste informaţii actualizate. Pe site-urile centrelor de dializă deţinute de Avitum sunt trimiteri către paginile Caselor Teritoriale de Asigurări de Sănătate, pe care sunt afişate informaţii incomplete şi neactualizate despre acest subiect.

Peste 15.000 de bolnavi de insuficienţă renală cronică trataţi, în 2018, prin programul naţional de supleere a funcţiei renale.

Persoanele care suferă de insuficienţă renală cronică sunt tratate gratuit printr-un program naţional de sănătate denumit programul naţional de supleere a funcţiei renale.

Anul trecut au fost trataţi prin acest program 15.622 de pacienţi, cu circa 600 de oameni în plus faţă de nivelul din 2017, arată datele CNAS obţinute de Economica.

Statul a suportat, în medie, suma de 63.175 de lei, în anul 2018, pentru tratamentul fiecărui pacient inclus în programul naţional de supleere a funcţiei renale, mai puţin decât în 2017 când a cheltuit, în medie, 64.150 de lei pentru fiecare pacient dializat, potrivit datelor oficiale ale CNAS, obţinute de Economica. 

Statul rambursează furnizorilor de servicii medicale de dializă toate costurile aferente tratamentelor pacienţilor incluşi în programul national de supleere a funcţiei renale. De asemenea, CNAS stabileşte tarifele aplicabile în cadrul acestui program naţional, pe baza cărora sunt calculate costurile şi incluse în contractele încheiate de instituţie cu furnizorii de servicii de dializă.

Furnizorii de dializă pentru care Casa de Asigurări de Sănătate a decontat cei mai mulţi bani în 2018, conform datelor primite de Economica de la CNAS (defalcat pe firmele şi punctele de lucru din ţară)

Suma decontată de Casa de Asigurări de Sănătate în 2018

Fresenius Nephrocare Romania Bucureşti

26,83 de milioane de lei

Avitum Botoşani

21,57 de milioane de lei

Fresenius Nephrocare Romania Piteşti

21,03 milioane de lei

Fresenius Nephrocare Romania Iaşi

20,38 de milioane de lei

Nefrocare MS Iaşi

20,23 de milioane de lei

Fresenius Nephrocare Romania Bacău

20,11 milioane de lei

Diaverum Romania Buzău

Aproape 18,9 milioane de lei

Fresenius Nephrocare Romania Braşov

18,56 de milioane de lei

Fresenius Nephrocare Romania Craiova

17,79 de milioane de lei

Fresenius Nephrocare Romania Ploieşti

16,89 de milioane de lei

Sursă informaţii: CNAS exclusiv pentru ECONOMICA.NET.

Cine poate intra în competiţia pentru banii CNAS

Accesul furnizorilor de servicii de dializă la programul naţional de supleere a funcţiei renale se face pe baza contractelor atribuite în mod direct de către CNAS, cu condiţia ca aceştia să îndeplinească anumite criterii tehnice şi financiare.

Etapele iniţiale de atribuire a contractului cad în sarcina şi de competenţa CNAS, la care trebuie depus dosarul, prin care furnizorul de servicii de dializă dovedeşte că îndeplineşte criteriile de acces în programul naţional de supleere a funcţiei renale.

Documentele cele mai importante din dosar sunt formularele de adeziune a unui anumit număr de pacienţi din cadrul programului prin care pacientii îşi exprimă dorinţa să le fie furnizate servicii de dializă de către solicitant, împreună cu documentele care dovedesc că solicitantul deţine capacităţile tehnice (de exemplu: echipamente, contracte de întreţinere echipamente, contracte de transport şi alte condiţii de logistică etc.) şi financiare (de exemplu: o garanţie de bună execuţie de până la 5% din valoarea contractului anual) pentru a furniza serviciile respective de dializă în cadrul programului. Ulterior, CNAS evaluează dosarul şi, dacă premisele sunt îndeplinite, aprobă şi încheie contractul, apoi îl transferă la Casele locale (teritoriale) de Asigurări de Sănătate. Executarea şi monitorizarea contractului intră în competenţa CNAS.

Pacienţii sunt liberi să îşi aleagă furnizorul de servicii de dializă şi să se mute de la un furnizor la altul, sub rezerva acordului noului furnizor.

De câţi bani au nevoie să intre pe această piaţă

Capitalul necesar pentru intrarea pe piaţă a unui furnizor de servicii de dializă depinde de: zonă geografică, infrastructură, utilităţi şi acces la tehnologii. Pe de o parte, o firmă care vrea să intre pe piaţa serviciilor de dializă ar trebui să investească în echipamente aproximativ 400.000 euro pentru 70 pacienţi. Pe de altă parte, investiţiile de tip greenfield în construirea unui centru de dializă depăşesc 2 milioane de euro, spune Consiliul Concurenţei într-un raport despre această piaţă.

15 ani de la privatizarea serviciilor de dializă din ţara noastră

Până în anul 2003 serviciile de dializă au fost acordate doar în regim public. 
Abia la sfârşitul anului 2004, odată cu privatizarea a opt centre-pilot de dializă (din Bucureşti, Tîrgu-Mureş, Buzău, Cluj, Iaşi, Târgu-Jiu, Alba Iulia), serviciile de asistenţă medicală nefrologică au fost acordate şi de furnizori privaţi. Se întâmpla în mandatul ministrului sănătăţii Eugen Nicolăescu. Privaţii au preluat personalul centrelor publice de dializă şi au înlocuit aparatele de dializă cu unele noi. Cinci ani mai târziu, în România funcţionau 135 de centre/unităţi în care se putea face dializă, dintre care 65 de stat şi 70 private. Numărul total de pacienţi dializaţi în centrele din România s-a ridicat la 9.236 în anul 2010, dintre care majoritatea au fost dializaţi în centre private (mai precis, 7.779 de bolnavi dializaţi în centre private şi 1.457 de bolnavi dializaţi în centre publice), reiese dintr-o analiză a Consiliului Concurenţei despre piaţa serviciilor de dializă.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO