1EUR = 4.7556 RON | Bucureşti 24 º

Companii

EXCLUSIV Lista fabricilor care nu plătesc certificate verzi în factura la curent. Restul României plăteşte şi pentru ele

Printre numele care sunt beneficiare ale schemei de ajutor de stat ce prevede exceptarea de la plată a unui număr de certificate verzi se numără Alro, ArcelorMittal, Carpatcement, TMK Artrom sau Lafarge. Ce nu plătesc aceste fabrici plătește restul consumatorilor de curent din România

17 iun, 2015 | ECONOMICA.net

Cele 14 companii din România exceptate, din acest an, de la plata certificatelor verzi, în proporţie de 40% până la 85%, funcţie de consumurile de energie, sunt: Alro Slatina, Arcelor Mittal Galaţi şi Arcelor Mittal Hunedoara, Carpatcement, TMK Reşiţa şi TMK Slatina, Stirom Bucureşti, Messer Gaz Bucureşti, Brikston Iaşi, Silcotub Zalău, Alum Tulcea, Vimetco Extrusion, Elsid Titu şi Lafarge Romania, potrivit unor surse guvernamentale.

Aceste companii nu vor mai fi nevoite să plătească, în 2015, circa 75 de milioane de euro pentru certificate verzi, bani care vor fi redistribuiţi celorlalţi consumatori de energie electrică din România, atât firme cât şi casnici. În ce proporţie va fi exceptată fiecare firmă şi ce economii vor face acestea, nu se poate şti. Chiar dacă există calcule, acestea nu pot fi date publicităţii, în ciuda faptului că este vorba de un ajutor de stat acordat din banii celorlalţi consumatori de curent.

„Conform legislaţiei comunitare,  respectiv "Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului şi energie pentru perioada 2014 - 2020", adoptate de Comisia Europeană în luna aprilie 2014, aceste informaţii vor fi făcute publice în forma integrată începand cu luna iulie 2016”, este răspunsul Ministerul Economiei pentru ECONOMICA.NET, la solicitarea publicaţiei noastre de a se prezenta numele companiilor ce beneficiază de această exceptare şi sumele pe care nu mai sunt nevoite să le plătească.

Această schemă de ajutor de stat a fost aprobată în luna decembrie a anului trecut prin HG 495/2014. La acel moment, estimările statului arătau o durată a ajutorului de stat de 10 ani, cu o dimensiune de 750 de milioane de euro, câte 75 de milioane de euro pe an.

Potrivit studiului de impact al acestui ajutor de stat, cele 14 fabrici beneficiare sunt exceptate de plata unui număr de certificate verzi echivalent ai unei cantităţi anuale de energie de circa 9 TWh. Micii consumatori de energie electrică din România, gospodării şi IMM-uri, sunt în număr de 9 milioane. În medie, fiecare dintre aceşti consumatori va trebui să achite suplimentar, în 2015, 8,5 euro(circa 36 de lei), în contul plăţilor pe care marea industrie nu le mai face. Adica, circa 3 lei în plus, lunar, la factură, 36 de lei pe an, strict pe această măsură menită a ajuta fabricile energointensive din România.

Cine sunt fabricile

Alro Slatina este cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală şi de Sud-Est şi cel mai mare consumator de energie din România, cu 3 TWh consumaţi anual. Este deţinut de grupus rusesc Vimetco, care mai apare pe lista fabricilor beneficiare ale ajutorului de stat cu Vimetco Extrusion şi Alum Tulcea.

Arcelor Mittal este cel mai mare producător de oţel din România, cu cele două fabrici, Galaţi şi Hunedoara. Este al doilea cel mai mare consumator de curent, cu 1,4 TWh consumaţi anual. Este parte a grupului indiano-luxemburghez cu acelaşi nume.

Atât Alro cât şi Arcelor Mittal se califică pentru proporţia maximă de execpetare, 85%.

Carpatcement este unul dintre cei mai mare producători de ciment din România, parte a grupului german Heideleberg.

TMK Artrom Reşiţa şi Slatina sunt două fabrici producătopare de ţevi, deţinute de ruşii de la TMK.

Stirom este producător de sticlă, de deţinut de grupul grecesc Yioula.

Messer este furnizor de instalaţii de gaze industriale şi este parte a grupului german cu acelaşi nume.

Brikston, fosta Ceramica Iaşi, este producător de cărămizi.

Lafarge este unul dintre cei trei mari producători de ciment din România, parte a grupului francez cu acelaşi nume.

Elsid Titu fabrică electrozi.

Anul trecut, fabricile energointensive din România anunţau că ecotaxele pe care sunt obligate să le plătească ameninţă afacerile din România. Alro, cea mai afectată de ecotaxe, a arătat că, în ultimii doi ani, a avut de plătit peste 50 de milioane de euro în această direcţie, ceea ce a condus combinatul pe pierdere. De altfel, recent, conducerea Alro a arătat că, dacă Guvernul nu ar fi aplicat excepţia de la plata certificatelor vezi pentru industria energointensivă, Vimetco ar fi renunţat la afacerile din România.

În Nota de Fundamentare a legii privind ajutorul de stat pentru fabrici, Ministerul Economiei preciza că o astfel de măsură este necesară pentru păstrarea a sute de mii de locuri de muncă ameninţate  de ecotaxe. „Industria energointensivă din Româ­nia asigură circa 20% din consumul final brut de energie. În acelaşi timp este cel mai mare generator de locuri de mun­că, la nivelul anului 2012 asigurând direct 760.000 de locuri de muncă şi indirect circa 1.500.000“, se arăta în document. La acea dată, MECMA anunţa că circa 300 de fabrici ar fi eligibile pentru acest ajutor de stat. Iată însă că doar 14 s-au calificat, până în prezent.

Din 2011, de când industria regenerabilelor a luat avânt, populaţia si firmele le subvenţionează activitatea, prin sistemul certificatelor verzi. În factura la curent pentru populaţie, ponderea certificatelor verzi a ajuns, în ultimii doi ani, la circa 10%, circa 10 lei lunar sau 2,2 euro, la o factură medie de 100 de lei.


Devoltarea sectorului energiei regenerabile în România este susţinută de consumatorii de energie electrică. Miza investitorilor este subvenţia de la stat pentru producţia de energie verde care se face prin sistemul certificatelor verzi. Potrivit legii, o centrală eoliană primeşte de la stat 0,5 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în sistem, iar  una solară trei certificate. Preţul unui certificat pe piaţa liberă s-a stabilizat la 27 de euro.

Un certificat verde se emite de Transelectrica după producerea şi livrarea unui MWh de energie regenerabilă. Schema prin care România acordă aceste certificate este completată de obligaţia ca furnizorii de electricitate să achiziţioneze un procent anual de certificate proporţional cu energia livrată. La rândul lor, aceştia îşi recuperează banii de la consumatori prin factura la curent, în aşa fel încât toţi consumatorii de curent  din România sprijină producţia de energie verde.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO