Lucian Croitoru (BNR) îi răspunde lui Cristian Socol: Cine conduce politica monetară în România

Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politica monetară al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) îi răspunde într-un comentariu pus pe site-ul de opinii al Băncii Centrale consilierului PSD pe probleme de macroeconomie, Cristian Socol, la un text al acestuia în care susţine că BNR se pripeşte când înăspreşte politica monetară pe baza unui indicator calculat diferit faţă de metoda folosită de guvern. 
Ionut Tudorica - sâm, 24 feb. 2018, 19:17
Lucian Croitoru (BNR) îi răspunde lui Cristian Socol: Cine conduce politica monetară în România

„Nu știu cum sunt conduse alte politici pe la noi, dar când mă gândesc cum este condusă politica monetară, îmi saltă inima de bucurie. Este bucuria că politica monetară nu a ajuns să fie condusă de un singur indicator. În mod cert nu este condusă de indicatorul PIB potențial, cum cred unii economiști. (…) Pornind de la aceste teorii s-au găsit unii economiști care au spus că în virtutea anticipațiilor raționale politicile macroeconomice sunt impotente și, în consecință, bancherii centrali și economiștii din ministerele de finanțe nu au job-uri reale și ar trebui să plece acasă. S-au găsit și unii care să spună că dacă politica monetară trebuie condusă după reguli, atunci putem scrie codurile pentru regula respectivă și să lăsăm computerelor sarcina de a schimba rata de politică monetară pe baza regulii, lăsându-i pe bancherii centrali să plece acasă, căci nu mai există rațiune pentru meseria lor”, începe Lucian Croitoru replica la comentariul macroeconomistului PSD.

„Este adevărat că rezultatele estimărilor referitoare la PIB potențial diferă de la instituție la instituție în primul rând în funcție de scopurile analizelor și  de tehnicile econometrice utilizate. De exemplu, BNR, ca și alte bănci centrale, estimează PIB potențial în acord cu obiectivul său principal- stabilitatea prețurilor – și din acest motiv ia în calcul și inflația. Estimările diferă, de asemenea, în funcție de tehnicile econometrice utilizate. Unele estimări se bazează pe modele dinamice stochastice de echilibru general, altele se bazează pe modele semistructurale, iar cele mai simple se bazează pe filtre statistice. În virtutea obectivelor diferite ale instituțiilor estimatoare și ale tehnicilor diferite de estimare, este ilogic să te aștepți la estimări identice sau chiar foarte apropiate.

Astfel, diferențe relativ mari între estimările nivelului PIB potențial sau cele ale gap-ului PIB apar în multe țări. Aceste diferențe între estimări ajung uneori la câteva puncte procentuale sau chiar la estimări de semne diferite. De exemplu, în Polonia, în anul 2012 a fost o diferență de semn între gap-ul estimat de banca centrală și cel estimat de Comisia Europeană, iar în anii 2013 și 2014, sunt diferențe de magnitudine între estimări, cele ale Comisiei Europene fiind de aproximativ două ori mai mici decât ale băncii centrale. În cazul Cehiei, pentru anul 2015, estimarea gap-ului PIB făcută de banca centrală a fost de aproape cinci ori mai mare decât estimarea Comisiei Europene”, continuă Croitoru.

Citiţi aici comentariul integral al lui Lucian Croitoru

Citiţi aici textul lui Cristian Socol care a stârnit reacţia BNR

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Popeyes se extinde în Bucureşti şi angajează peste 100 de oameni. Veniturile oferite pentru posturile de casier, lucrător în bucătărie şi şef de tură, de la 3.000 de lei la 3.300 de lei net lunar
Popeyes se extinde în Bucureşti şi angajează peste 100 de oameni. Veniturile oferite pentru posturile de casier, lucrător ...
Compania americană Popeyes, care a deschis primul său restaurant de tip fast food din România în aprilie, în Bucureşti, angajează peste 100 de oameni în această perioadă. Printre posturile......
Doar şase bănci din top 10 mai oferă depozite în euro. Topul celor mai bune dobânzi la economiile în . De ce a fost exclus din ofertă depozitul în euro?
Doar şase bănci din top 10 mai oferă depozite în euro. Topul celor mai bune dobânzi la economiile în . De ce a fost ...
Deşi populaţia a început să îşi reorienteze economiile către moneda unică europeană, majoritatea băncilor din România ...
Cîmpeanu cere 15% din PIB pentru Educație și vrea ca lefurile profesorilor debutanți să fie la nivelul salariului mediu pe economie
Cîmpeanu cere 15% din PIB pentru Educație și vrea ca lefurile profesorilor debutanți să fie la nivelul salariului mediu ...
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi-a prezentat, joi, bilanţul la şase luni de guvernare, context în care a solicitat ...
Putin i-a transmis lui Draghi că Rusia va ajuta la rezolvarea crizei alimentare globale, dacă vor fi ridicate sancțiunile împotriva sa
Putin i-a transmis lui Draghi că Rusia va ajuta la rezolvarea crizei alimentare globale, dacă vor fi ridicate sancțiunile ...
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat joi gata să ajute la "depăşirea crizei alimentare" provocate de blocarea ...