Câte mașini ar scoate din trafic Magistrala 6, dacă 20% din pasagerii Aeroportului Otopeni ar lua metroul

Transportul rutier se numără printre cele mai mari surse de poluare, pe coridorul DN1 – Otopeni – București, această realitate fiind vizibilă zi de zi: legătura dintre Capitală, zona de nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă depinde în mare măsură de autoturisme, taxiuri și alte vehicule rutiere. Magistrala 6 schimbă acest calcul, oferind o alternativă de transport public rapidă, predictibilă și cu emisii operaționale mult mai reduse pe pasager, spun cei de la Metrorex.
Ion Dobreanu - mar, 26 mai 2026, 21:15
Câte mașini ar scoate din trafic Magistrala 6, dacă 20% din pasagerii Aeroportului Otopeni ar lua metroul

Transportul este unul dintre sectoarele în care România trebuie să reducă presiunea asupra climei și a calității aerului, spun autorii paginii Magistrala 6.

Conform Strategiei pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (HG 1215/2023), între 1990 și 2019 emisiile din sectorul transporturilor au crescut cu 41%, ajungând la 18.937 kt CO₂ echivalent în 2019, cu transportul rutier ca sursă dominantă – aproximativ 96% din totalul sectorului.

Mașina vs. Magistrala 6 de metrou

Automobilul emite de 5 până la 6,5 ori mai mult CO₂ per pasager față de metroul electric, adaugă sursa citată.

🚗 Automobil: 160–170 g CO₂/km pasager

🚇 Metrou: 26–35 g CO₂/km pasager

✈️ 16 milioane de pasageri la Aeroportul Henri Coandă în 2024. Dacă 20% aleg metroul, economisim ~14.400 tone CO₂ pe an – echivalentul a 6.260 de mașini scoase din circulație.

🚇 Magistrala 6 va asigura legătura directă între Aeroportul Henri Coandă și rețeaua de metrou a Bucureștiului.

🏗️ Fiecare km de tunel înseamnă mai mult aer curat pentru noi toți.

Putem face o comparație: luam ca reper distanța rutieră de aproximativ 16–17 km dintre zona Gării de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă / Otopeni. Our World in Data indică, pe baza factorilor guvernamentali britanici de raportare, aproximativ 170 g CO₂e/km1 pentru un autoturism pe benzină și aproximativ 35 g CO₂e/pasager-km pentru transportul feroviar național.

Pentru sisteme electrice urbane de tip light rail / metrou, metodologia guvernamentală britanică din 2024 (DESNZ – GHG Conversion Factors) indică o medie de 26,16 g CO₂e/pasager-km, iar pentru Glasgow Underground o valoare de 34,70 g CO₂e/pasager-km. Aceste valori sunt repere internaționale de comparație, nu factori oficiali specifici Magistralei 6 sau României.

Aplicând aceste repere la distanța de 16–17 km, o deplasare cu autoturismul, cu un singur ocupant, generează aproximativ 2,7–2,9 kg CO₂e pe sensul de deplasare, respectiv 5,4–5,8 kg CO₂e dus-întors. Pentru transportul electric urban (26–35 g CO₂e/pasager-km), aceeași deplasare ar genera aproximativ 0,42–0,60 kg CO₂e pe sens, respectiv 0,83–1,19 kg CO₂e dus-întors.

Diferența este semnificativă: pentru fiecare pasager care alege metroul în locul autoturismului personal, economia estimată este de aproximativ 2,1–2,5 kg CO₂e pe sens, sau 4,2–5,0 kg CO₂e pentru o călătorie dus-întors. În ipoteza unui autoturism cu un singur ocupant, metroul poate avea o amprentă de carbon de aproximativ 5 până la 6,5 ori mai mică pe pasager-km, în funcție de factorul de emisii utilizat și de gradul de încărcare al sistemului.

Și celelalte emisii contează

CO₂ nu este singurul poluant relevant. Traficul rutier generează oxizi de azot, monoxid de carbon și particule în suspensie PM10 și PM2.5. Conform Agenției Europene de Mediu (EEA) – Emisii de poluanți din transport, poluanții emiși de transport contribuie la deteriorarea calității aerului și pun presiune asupra sănătății umane. Deși emisiile de eșapament au scăzut în ultimele decenii, particulele provenite din uzura frânelor, anvelopelor și carosabilului rămân o componentă importantă a poluării generate de transportul rutier.

Metroul electric, precum Magistrala 6, nu produce emisii de eșapament pe traseu. Prin urmare, pentru deplasările transferate de la mașină sau taxi la metrou, Magistrala 6 va contribui la reducerea emisiilor locale în zonele traversate și la scăderea presiunii generate de traficul rutier pe coridorul Otopeni – București. Beneficiul nu este doar climatic, ci și urban: mai mult transport public înseamnă o mobilitate mai predictibilă, o legătură mai eficientă cu aeroportul și o alternativă reală pentru locuitorii, angajații și vizitatorii zonei de nord a Capitalei.

Magistrala 6 este un proiect de utilitate publică și de interes național, prin care se asigură legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă și se contribuie la dezvoltarea rețelei de transport trans-european TEN-T. Proiectul nu este doar o investiție în infrastructură, ci și o măsură de mobilitate urbană cu efecte directe asupra emisiilor, calității aerului și conectivității dintre București și aeroport.

Lucrările de structură de rezistență la Magistrala 6 au ajuns în aprilie pe secțiunea 1 Mai – Tokyo la 66%, iar pe secțiunea Tokyo – Aeroport Henri Coandă la 32%

Magistrala 6 de metrou, 12 stații și 12 trenuri noi

Magistrala M6  va avea un traseu de 14,2 km de cale dublă, pe care vor circula 12 trenuri noi, moderne și va cuprinde 12 stații.

Secțiunea Sud reprezintă segmentul cuprins între stațiile 1 Mai (existentă) – Tokyo și este construită de către asocierea Alsim Alarko – Makyol.

Secțiunea Nord, Tokyo – Aeroport Henri Coandă, a fost contractată cu asocierea Gulermak – Somet.

Te-ar mai putea interesa și
Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse, închis temporar în perioada 4-5 iunie
Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse, închis temporar în perioada 4-5 iunie
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu informează că, în urma unei notificări transmise de autoritățile de frontieră bulgare, circulația pe Podul Prieteniei Giurgiu –......
Cum se vede Legea Nordis în rezultatele dezvoltatorului Impact: 16 apartamente vândute și 75% din venituri au fost generate de firma de construcții
Cum se vede Legea Nordis în rezultatele dezvoltatorului Impact: 16 apartamente vândute și 75% din venituri au fost generate ...
Legea Nordis, adoptată în decembrie 2025, a schimbat modul de încasaare a avansurilor de la clienți, și implicit modul ...
Ministrul Agriculturii Tanczos Barna a cerut la Consiliul Agrifish de la Bruxelles alocarea rapidă de bani către fermieri din rezerva de criză
Ministrul Agriculturii Tanczos Barna a cerut la Consiliul Agrifish de la Bruxelles alocarea rapidă de bani către fermieri ...
Planul de acţiune pentru fertilizanţi al Comisiei Europene este absolut necesar, însă trebuie să vedem şi aplicarea ...
Donald Trump a crescut cu 10.000 numărul limită de refugiați pe care SUA îi va primi anul acesta, pentru a permita intrarea mai multor albi sud-africani
Donald Trump a crescut cu 10.000 numărul limită de refugiați pe care SUA îi va primi anul acesta, pentru a permita intrarea ...
Preşedintele american Donald Trump a majorat cu 10.000 numărul limită de refugiaţi care pot fi primiţi anul acesta în ...