Mai multe credite ipotecare şi mai puţine credite de consum, în 2017 – ARB

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘În 2017, sunt câţiva driveri (factori determinanţi) posibili pentru creditare. Primul ar fi nivelul ridicat de solvabilitate din sistem, adică noi suntem pregătiţi să credităm. Al doilea este supralichiditatea sistemului, care ţine şi de creşterea economisirii interne, iar al treilea este legat de situaţia macroeconomică bună, care ne arată o cerere agregată mai mare din partea clienţilor. La persoane fizice, vedem o scădere a creditului de consum şi o creştere a creditării ipotecare. Cele două aproape se compensează în ultimii ani’, a explicat, marţi, Oprescu, în cadrul unei întâlniri cu presa.

Potrivit acestuia, în 2016 creşterea creditului neguvernamental a fost relativ redusă, iar pentru 2017 este necesară stabilirea unui sistem de comunicare eficient cu clienţii. ‘Trebuie să vorbim despre dialogul deschis şi constructiv pe care trebuie să îl avem cu clienţii, trebuie să vorbim de o setare raţională a aşteptărilor cu privire la produsele şi serviciile noastre, pentru că s-au creat foarte multe aşteptări mai puţin raţionale cu privire la ceea ce sistemul bancar poate şi trebuie să facă. Este normal să ne aşteptăm ca sistemul bancar să finanţeze economia, dar trebuie să ştim şi ce limitări are sistemul bancar, în special pe partea de reglementare’, a subliniat preşedintele ARB.

În opinia sa, băncile trebuie să înţeleagă faptul că un public informat îşi câştigă încrederea mai repede decât unul neinformat, deci rolul lor este să informeze clienţii.

În aceste condiţii, ARB are în analiză, pentru acest an, trei proiecte majore, pe trei dimensiuni, respectiv agenda digitală, educaţia financiară şi creditarea economiei.

Un alt proiect foarte important care, în opinia preşedintelui ARB, va afecta sistemul bancar, se referă la implementarea IFRS 9, care, spre deosebire de vechiul sistem, IFRS 39, va avea o abordare diferită prin faptul că obligă băncile să constituie rezerve privind riscul de creditare încă de la acordare. ‘IFRS 9 are o privire în viitor. Banca trebuie să analizeze fiecare credit şi să realizeze o provizionare timpurie, la începutul creditului, fapt care poate determina o cerinţă suplimentară de provizionare şi, implicit, cerinţe suplimentare de capital. IFRS 39 lua în calcul cerinţe de provizionare exclusiv determinate de evenimente de nerambursare, care ţin de trecut, şi materializate la momentul analizei. Este un exerciţiu complex care presupune analizarea fiecărui credit în parte’, a adăugat Oprescu.